România a pierdut aproape două miliarde de euro într-un domeniu sensibil – infrastructura de transport
Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a spus, luni, că România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport.
Comisarul european participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.
„Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (…) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (…) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez – e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională – s-au pierdut (…) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.
Ea a precizat că au fost lucruri „care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.
„Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.
Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.
„Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani”, a mai afirmat Corina Creţu.
Sursa Agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Premierul interimar Ilie Bolojan, după menţinerea ratingului de ţară cu perspectivă negativă al României: „Dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili”
Premierul interimar Ilie Bolojan, după menţinerea ratingului de ţară cu perspectivă negativă al României: „Dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili” Premierul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan, susține că respectarea angajamentelor fiscale, reducerea deficitului și menținerea investițiilor au contribuit la reconfirmarea ratingului suveran al României de către […]
Radu Georgescu: „Și la economie Polonia – România este 6-0” „Și la economie Polonia – România este 6-0”, afirmă economistul Radu Georgescu, care a făcut, sâmbătă, 3 octombrie 2026 câteva considerații după ce Polonia a învins România cu un scor categoric de tenis în Liga Națiunilor la fotbal, iar agenția de evaluare financiară Standard & […]
Cardul de sănătate şi Cartea Electronică de Identitate, utilizate în paralel în luna octombrie: ,,Lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare”
Cardul de sănătate şi Cartea Electronică de Identitate, utilizate în paralel în luna octombrie: ,,Lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare” Cardul de sănătate şi Cartea Electronică de Identitate vor putea fi utilizate în paralel în luna octombrie 2026, iar lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare. Furnizorii de servicii medicale, […]
