Actualitate

România a pierdut aproape două miliarde de euro într-un domeniu sensibil – infrastructura de transport

Ioana Oprean

Publicat

în

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a spus, luni, că România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport.

Comisarul european participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

„Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (…) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (…) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez – e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională – s-au pierdut (…) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri „care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

„Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

„Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani”, a mai afirmat Corina Creţu.

Sursa Agerpres


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Dragoş Damian (Terapia Cluj): Producătorii români de medicamente trebuie consideraţi entităţi strategice / „N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole”

Ioana Oprean

Publicat

în

Dragoş Damian (Terapia Cluj): Producătorii români de medicamente trebuie consideraţi entităţi strategice / „N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole” Dragoş Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) şi CEO al Terapia Cluj, consideră că producătorii români de medicamente ar trebui să fie consideraţi […]

Citește mai mult

Actualitate

Cât costă un an de vechime pentru pensie de la mijlocul anului 2026: Prețul a crescut odată cu salariul minim

Ioana Oprean

Publicat

în

Cât costă un an de vechime pentru pensie de la mijlocul anului 2026: Prețul a crescut odată cu salariul minim Românii care vor să își completeze stagiul de cotizare pentru pensie trebuie să țină cont de o majorare importantă a costurilor. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut pe economie, suma […]

Citește mai mult

Actualitate

România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul

Ioana Oprean

Publicat

în

România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele membre ale UE. Volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în iulie 2025, în timp ce […]

Citește mai mult