Rămâi conectat

Actualitate

România a exportat produse agroalimentare de peste 3,06 miliarde de euro, în primele 7 luni, în creștere cu 14,1% față de 2014

Publicat

în

România a exportat produse agroalimentare de peste 3,06 miliarde de euro, în primele 7 luni ale anului 2015, în creștere cu 14,1% față de 2014, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
produse agroalimentareÎn aceste condiții, în primele șapte luni din 2015, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a fost de 69,4 milioane de euro, în urcare cu 14,3 milioane de euro (+26%) față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2014.

Porumbul și țigaretele au adus cele mai mari încasări din exporturi în perioada ianuarie — iulie 2015, acestea fiind urmate de grâu, semințe de rapiță și orz. Astfel, în perioada menționată au fost exportate 3,21 milioane de tone de porumb, în valoare de 618,5 milioane de euro, față de 1,09 milioane de tone (332,2 milioane de euro) în aceeași perioadă din 2014, precum și 28.800 de tone de țigări de foi și țigarete (încasări de 511,2 milioane de euro) comparativ cu 22.000 de tone (377,2 milioane de euro) în primele 7 luni din 2014.

Cantitatea de grâu exportată a totalizat 1,6 milioane de tone (330,2 milioane de euro) în perioada ianuarie-iulie 2015, față de 2,12 milioane de tone (430,6 milioane de euro) la 7 luni din 2014, marcând un declin cantitativ de 529.400 de tone (-24,9%). Veniturile obținute au fost diminuate cu peste 100 de milioane de euro față de perioada similară din anul precedent.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, din exporturile de semințe de rapiță — 456.500 tone — au fost încasate 172,6 milioane de euro în primele 7 luni din acest an, comparativ cu suma de 180,9 milioane de euro obținută în aceeași perioadă din 2014, dar pentru o cantitate de 521.700 tone.

Potrivit statisticii MADR, au mai fost obținute venituri suplimentare din exportul de orz (+53,2 milioane de euro), boabe de soia (+15,6 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+13,4 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+10,9 milioane de euro) și carne de pasăre (+9,1 milioane euro). Pe de altă parte, în perioada menționată au fost încasări mai scăzute din exporturile de semințe de floarea-soarelui (-39,4 milioane euro) și de animale vii din speciile bovine, ovine sau caprine (-30,1 milioane de euro).

Raportat la primele șapte luni din anul 2014, importurile au avansat în diferite proporții la majoritatea grupelor de produse agroalimentare. Astfel, au fost înregistrate scăderi valorice la animale vii din specia porcine (-13,9 milioane euro), carne de pasăre (-6,3 milioane euro), precum și la turte de soia (-1,4 milioane euro) pe fondul diminuării prețurilor, deși cantitatea importată a fost majorată cu 28.300 tone.

„În perioada analizată s-a menținut tendința de creștere a excedentului comercial rezultat din schimburile de produse agroalimentare cu țările terțe, care a atins valoarea de 569,6 milioane de euro, fiind mai mare cu 84,8 milioane euro față de încasările primelor șapte luni din 2014. Rezultatul global al comerțului agroalimentar al României a fost puternic afectat de deficitul comercial al schimburilor intracomunitare, care s-a adâncit până la valoarea de 639 milioane de euro, cu 99,1 milioane de euro mai mare comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2014”, arată analiza citată.

Uniunea Europeană a rămas principalul partener în comerțul agricol al României, livrările de produse agroalimentare către această destinație având o pondere valorică de 61,7%, iar achizițiile din statele membre UE au fost de 80,8%.

Sursa Agerpres


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Se apropie o criză alimentară? Bogdan Aurescu: „Este foarte important să o contracarăm”

Publicat

în

Se apropie o criză alimentară? Bogdan Aurescu: „Este foarte important să o contracarăm”

În cursul serii de luni, 16 mai, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a vorbit despre rolul României în tranzitarea produselor agricole din ţara vecină prin porturile de la Galaţi şi Constanţa. Astfel, el a spus că peste 120.000 de tone de cereale din Ucraina au fost transportate prin portul Constanţa.

„Este foarte important să contracarăm o criză alimentară, care, în cazul multor ţări, se apropie”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

România susţine un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a mai spus, luni, Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, care se desfăşoară la Bruxelles.

Elit - Gustul Desăvârșit

O criză alimentară suprapusă peste criza energetică, peste valul imens de inflație pe care îl traversăm

Radu Tudor a arătat că raportul dintre costuri și venituri, dintre prețuri și salarii, în România este mult mai greu de suportat decât în alte locuri ale lumii.

„Cred că va fi o mare provocare pentru cei mai mulți dintre cei care au venituri sub 2.000, chiar sub 3.000 de lei, să traverseze această perioadă pentru achitarea întreținerii, pentru medicamente, pentru mâncare, pentru absolut tot ceea ce este nevoie pentru un trai decent și civilizat.

Facturile deja au luat-o razna, deja la toate benzinăriile benzina este 8 lei litrul, motorina aproape 9 lei și suntem avertizați că această creștere va continua din păcate”, a spus Radu Tudor, luni seară, la Antena 3.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

Publicat

în

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

În perioada ianuarie – martie, datele semnal privind evoluția Produsului Intern Brut arată o creștere economică de peste 5%, în comparație cu ultimele luni ale anului 2021 și de 6,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La un avans economic se așteptau și specialiștii, dar estimările lor erau mult mai rezervate în condițiile invaziei ruse în Ucraina, începută la finalul lunii februarie și a accelerării inflației.

Elit - Gustul Desăvârșit

Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul înregistrat a fost de 6,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul trimestru al anului trecut, INS a explicat faptul că pe serie ajustată sezonier indicii de volum au fost modificaţi faţă de a doua variantă provizorie ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială.

Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Luni, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăvară, în care a arătat că, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

Publicat

în

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

În cursul zilei de marți, 17 mai, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat într-un pentru DCNews, că profesorilor le va fi interzis prin lege să mai facă meditații cu elevii din clasele la care predau.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a explicat, la DCNews, ce înseamnă evaluarea standardizată, la ce să se aștepte profesorii, elevi, dar și părinții.

Potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 13 mai, „la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte șapte unităţi de învăţământ, incluzând unităţi de învăţământ cu profil pedagogic”.

„Subiectul zilei este evaluarea standardizată. E un subiect ce trenează de cel puțin zece ani în așteptările publice din România”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, marți, în cadrul unui interviu acordat DCNews, oferind ulterior zece argumente prin care a explicat importanța evaluării standardizate.

„În primul rând, evaluările standardizate reprezintă un instrument esențial pentru profesori. Sunt și pentru elevi, și pentru părinți, dar sunt esențiale pentru profesori, care își vor putea construi mult mai bine și mult mai eficient planurile de învățare, planuri personalizate pentru fiecare elev în funcție de stadiul în care se află acesta. Un al doilea avantaj este că putem compara rezultatele, pentru că sunt evaluări standardizate. Există acele acuzații de mult timp potrivit cărora nota 10 dintr-un liceu din centrul Bucureștiului înseamnă cu totul și cu totul altceva comparativ cu nota 10 într-un liceu din mediul rural, de exemplu. Vor fi comparații relevante, corecte între rezultate”, a explicat ministrul Sorin Cîmpeanu.

Sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare