Rise Project prezintă în cazul Barna FAPTELE: Încrengătura cu licitații ANONIMIZATE care duce spre Consiliul Județean Alba

Rise Project prezintă în cazul Barna FAPTELE: Încrengătura cu licitații ANONIMIZATE care duce spre Consiliul Județean Alba

Acesta este un exercițiu de fact-checking, adică o verificare în zece puncte, care suprapune realitatea pe câteva reacții publice apărute după articolul Adevărul despre Dan Barna.

Ocazie cu care publicăm și punctul de vedere extins al lui Dragoș Jaliu, fostul asociat al lui Barna.

Nu există exemple de succes printre proiectele sociale pe fonduri UE gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare DCG, firma lui Barna, în calitate de mananger și finanțator (deci, nu de consultant). Comisia Europeană nu le-a verificat încă activitățile, în pofida celor relatate colegilor de partid, iar Ministerul Fondurilor Europene ascunde, de fapt, afacerile președintelui USR, ceea ce contrazice declarațiile sale electorale.

La câteva luni de când Dan Barna a promis că publică documentația proiectelor europene accesate de firma sa, dar nu a mai făcut-o, RISE atașează acestui articol câteva acte relevante.

1. EȘEC LA PROIECTE SOCIALE

“(…) Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea.”

Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG). Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz.

Din 15 entități, câte au fost în total în proiectele “Punți Comunitare” și “SES-am deschide-te!“, firma lui Barna a finanțat și coordonat patru structuri: cele analizate în investigația RISE.

Banii UE veneau prin Ministerul Fondurilor Europene, ajungeau la CJ Alba, de aici la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, după care la entitățile create de aceasta din urmă pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități.

2. CONFLICTELE DE INTERESE

“(…) Mecanismul nu era unul competitiv în care aveam 20 de oferte de întreprinderi de economie socială și noi am ales una sau alta și atunci, vezi Doamne, era conflict de interese că alegeam o propunere făcută de sora mea. Încă în momentul în care am depus cererea de finanțare, noi am anunțat că vom face următoarele afaceri: croitorie cu acest personal, școala de tenis pentru copii cu vulnerabilități, centru media și tot ce a existat în proiectul respectiv, centru de echitație și toate celelalte.”

CJ Alba a depus cererea de finanțare, nu compania lui Dan Barna. DCG a funcționat ca partener al autorității publice: finanțator, nu consultant. Rezultă din contractele de finanțare ale proiectelor sociale.

Din contractul cu CJ Alba mai reiese că partenerii sunt obligați să respecte regimul conflictelor de interese. Regulile sunt stipulate inclusiv în ghidul general de finanțare POSDRU.

Firma lui Barna era prima care trebuia să verifice implementarea corectă a celor patru întreprinderi pe care le gestiona direct: croitoria (Asociația Hermannstadt Design), clubul de tenis (Asociația Club Sportiv Social Brașov), tipografia (Transilvania Print SRL) și casa de producție (Smart Multimedia SRL).

Există câteva incompatibilități în interiorul acestor structuri de economie socială: sora lui Dan Barna (directorul croitoriei), prietenul lui Barna (Sorin Pădurariu – adjunct la croitorie și furnizor la aceeași croitorie), achizițiile tipografiei (banii au circulat în familia Macedonschi) sau achizițiile clubului de tenis (banii au circulat în familia Butnaru).

Inclusiv soția lui Dan Barna, Olguța Totolici, s-a deplasat împreună cu reprezentanții Hermannstadt Design la un târg de modă din Milano, în interesul croitoriei. Doamna Totolici era pe atunci administratorul DCG.

Iată ce spune ghidul solicitantului de finanțare europeană:

“Reprezintă conflict de interese orice situație care împiedică solicitantul/partenerii (…) să execute activitățile prevăzute în cererea de finanțare sau în reglementările specifice într-o manieră profesionistă, obiectivă și imparțială, din motive referitoare la familie, viața personală, afinități politice sau naționale, interese economice sau orice alte interese.”

3. COMISIA EUROPEANĂ N-A VERIFICAT

“(…) Proiectele au fost monitorizate nu doar pe perioada de implementare, dar au fost verificate inclusiv de Comisia Europeană și de autoritatea de management pe toata durata, periodic. La croitoria de la Sibiu s-a venit periodic cu reprezentanți de la comisie, s-au făcut fotografii.”

Într-un răspuns oficial trimis la solicitarea noastră, Comisia Europeană spune că nu a verificat proiectele menționate.

“Responsabilitatea de a asigura legalitatea este responsabilitatea statului membru”, susține Comisia. Iar autoritățile române tocmai finalizează un raport de audit pentru implementarea finală a finanțărilor din Fondul Social European în perioada 2007 – 2013.

Verificările obligatorii derulate de OIR POSDRU Alba și Autoritatea de Management din Ministerul Fondurilor Europene au avut loc, conform procedurilor europene, la sfârșitul anului 2015, când s-a încheiat faza de implementare a proiectelor. S-au concretizat într-un raport înregistrat la Ministerul Fondurilor Europene pe data 31 mai 2016.

În luna mai 2016, Dan Barna tocmai intrase în Guvernul Cioloș, fiind numit secretar de stat la ministerul care-i verifica proiectele.

4. CURAJUL ȘI ANTREPRENORUL

“Dan Barna a avut curajul să înființeze întreprinderi de economie socială. O parte încă funcționează. Nu este nimic neclar acolo. Pur și simplu unele funcționează, altele nu. Asta înseamnă antreprenoriat.”

Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.

De exemplu, proiectul de antreprenoriat “Biblioteca Bunelor Practici”, gestionat integral de compania lui Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate. Contractorii sunt trecuți generic drept furnizori de servicii, protejați în regim de persoane fizice, deși majoritatea sunt companii comerciale.

Situația se repetă și în cazul proiectelor sociale “Punți Comunitare” și “Ses-am Deschide-te”.

Achizițiile din proiectele DCG au fost anonimizate în baza de date a ministerului. Spre comparație, proiectele Teamnet – holdingul fondat de mogulul PSD, Sebastian Ghiță, cu care Cristian Ghinea s-a aflat în conflict deschis la începutul mandatului său de ministru – sunt transparentizate corect.

Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea).

Contractele încheiate de Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG în cadrul proiectului Biblioteca Bunelor Practici. În acest proiect, firma fondată de Dan Barna și Dragoș Jaliu a fost beneficiar.

Prin urmare, RISE a adresat o cerere oficială Ministerului Fondurilor Europene (MFE) prin care a solicitat informațiile necesare. Demersul a fost intens obstrucționat.

5. MINISTERUL CEL OPAC

“Poziția mea cu jurnaliștii în interviu: am fost foarte deschis, încă din primul moment am răspuns la toate întrebările, inclusiv în etapa de anchetă jurnalistică. Mi-au spus că dincolo de solicitările pe 544 de la minister despre proiectele mele au primit de la oameni de bună credință, din guvernul PSD, dosarul complet al rambursărilor mele. Ceea ce arată o preocupare a doamnei Dăncilă, în special, și a PSD de a furniza acele informații. Ele sunt date publice, cheltuieli europene, nu e nicio problemă.”

În realitate, discuția cu domnul Barna a sunat complet diferit. Ministerul a tergiversat permanent să ne ofere informațiile publice din proiectele sale europene.

De la prima cerere oficială pe legea 544, adresată de RISE în luna iulie, ministerul a amânat constant să ne trimită lista cu proiectele DCG, cererile de finanțare, acordurile de parteneriat, rapoartele de audit și cele ale vizitelor de monitorizare. Toate acestea sunt centralizate informatic în arhiva instituției.

Numai că de acolo veneau ca melcul informații incomplete. De pildă, în septembrie solicitam încă date concrete pentru unul dintre proiecte (Biblioteca Bunelor Practici). Am primit doar 13 pagini din 42, cât avea în total cererea de finanțare.

Am revenit cu solicitarea, dar am primit termen peste alte 30 de zile. Pe 4 octombrie însă, cu unsprezece zile înaintea publicării, am primit toate documentele din proiectul respectiv, neoficial, printr-un transfer online.

Pe parcursul corespondenței cu instituția, un funcționar din interior ne-a trimis actele cu următorul mesaj: “Răspunsul pe care îl veți primi de la MFE în baza solicitării făcute de voi, o să fie dezamăgitor. Documentația completă se regăsește în atașament. Vă stimez și apreciez. Poate după asta, faceți un exposee și despre încrengăturile din minister.”

Dar încă din august, RISE obținuse deja din surse multiple și coroborase documentația a patru proiectele în care DCG a avut responsabilități de implementare. Am suprapus-o astfel peste golurile oferite de minister.

În contextul în care omul responsabil de serviciile IT și My SMIS din MFE a fost angajat sub mandatele lui Barna și Ghinea, l-am rugat pe șeful USR să comenteze situația cu care ne-am confruntat, la modul general. Deci fără să divulgăm identitatea sursei sau numele celor pe care îi bănuim că au obstrucționat comunicarea noastră oficială cu instituția.

Reporterii noștri au considerat, în momentul interviului cu Dan Barna, că opacitatea ministerului este un factor circumstanțial, nu neapărat esențial în documentare.

6. DLAF & DNA

“(…) De aceea solicit DLAF să trimită de urgență documentele la DNA pentru că știm că asta e comanda politică pe care au primit-o. Nu sunt nereguli în acele proiecte (…)”

Acesta a fost un moment de referință în care Dan Barna, acreditând ideea că investigația DLAF (Departamentul de Luptă Antifraudă) ar fi o comandă politică, a instrumentalizat furia susținătorilor săi împotriva jurnaliștilor. Articolul RISE este legitim, susținea el, dar în spatele lui s-ar afla PSD.

Pe fondul acesta, Andrei Caramitru, fostul consilier al președintelui USR, a dat tonul diversiunii. Pentru prima dată în spațiul public, termenul “denunț” a fost asociat cu o banală solicitare de informații publice în baza legii 544.

De la DLAF aveam nevoie de confirmare oficială, în condițiile în care reporterii RISE aflaseră neoficial măsurile dispuse după articolul nostru.

Un reporter trimite o astfel de solicitare către instituții atunci când trebuie să confirme o informație sau să documenteze o situație în ansamblu. Eram în primul caz. Nu am întrebat DLAF de ce a răspuns mai repede decât MFE, dar am procesat informația ca atare.

În timpul documentării pe acest subiect, mai expediaserăm o adresă de informații publice către Departament.

Inițial, DLAF, ne-a spus că nu investighează firma lui Dan Barna. După publicarea articolului, ne-a transmis că desfășoară totuși o acțiune de control în proiectul “Punți Comunitare” (în care DCG finanțase două întreprinderi sociale), deci nu cercetează o firmă anume. Ulterior, ne-au comunicat că s-au autosesizat și în legătură cu celelalte două proiecte prezentate în material.

Și DNA s-a autosesizat la scurt timp după articolul nostru.

Pe 28 octombrie, DNA Central a infirmat ordonanța veche de clasare a procurorilor anticorupție de la Alba ca fiind nelegală și a dispus cercetarea în rem a tuturor proiectelor. Ceea ce înseamnă că verifică faptele. În etapa aceasta, nicio persoană nu are calitate în dosar.

Anterior, DNA Alba anchetase doar achizițiile centrului de copiere din Sebeș, dar a clasat cauza, deși doi dintre participanții la licitații recunoscuseră că s-au prezentat de formă. RISE a publicat inclusiv răspunsul DNA Alba, care comprima situația judiciară din momentul publicării articolului.

A doua manipulare generată de Andrei Caramitru, în timp ce Barna acuza implicații politice la DLAF și se cerea la DNA, a indus artificial o senzație de conflict instituțional între documentul ante-factum (DNA Alba) și cel post-factum (DLAF).

7. ESCHIVA CU DOMNUL JALIU

“Pe colegul meu l-au contactat aseară cu două întrebări punctuale spunându-i să răspundă tot aseară. Asta apropo de cum faci o anchetă jurnalistică, dar nu discuți exact cu cel care va fi principalul afectat. Mie într-adevăr mi-au acordat o oră.”

Dragoș Jaliu a fost sunat de la prânz, luni, 15 octombrie, cu o zi înaintea publicării articolului. A răspuns pe la 18 seara, dar nu a vrut să vorbească direct și a cerut întrebările pe mail. A revenit a doua zi dimineață, iar răspunsul său a fost integrat în text.

În anumite cazuri, reporterii RISE contactează simultan mai mulți interlocutori implicați pentru a verifica încrucișat o anumită informație.

Întrebările pentru domnul Jaliu se refereau la tranzacții punctuale privind întreprinderile sociale de la Brașov, unde am semnalat, din nou, achiziții supra-dimensionate și conflicte de interese. Aveam deja toate informațiile financiare necesare, plus confirmări de la fostul său partener, Dan Barna, care ne-a acordat o oră la interviu, fiind deja în temă cu ce ne interesează.

Prezentat de șeful USR drept un personaj care n-a avut ocazia să se exprime suficient, Dragoș Jaliu, fostul său partener egal din DCG, a publicat ulterior un drept la replică pe internet, la două săptămâni după articolul nostru.

În majoritatea punctelor, Jaliu confirmă faptele relatate de RISE. Le inventariem însă mai jos pe cele în care dezinformează:

“Din ancheta RISE Project rezultă fals că am încasat milioane de euro din fonduri destinate persoanelor vulnerabile”

Cifrele corecte vehiculate în aceste proiecte se găsesc în text.

“Două din cele trei proiecte finalizate în 2015 au avut ca obiectiv finanțarea a 15 afaceri sociale. Din cele 15 afaceri sociale, 9 funcționează și azi. (…) Nu a existat o competiție de planuri de afaceri. Noi alegeam proiectele în care credeam, mai ales că le și cofinanțam, dar Ministerul Fondurilor Europene era cel care aproba sau respingea cererea de finanțare. Practic am propus la minister planuri de afaceri în care am crezut și dintre care 60% funcționează azi.”

DCG a propus în proiectele “Ses-am Deschide-te” și “Punți Comunitare” doar patru planuri de afaceri, cele prezentate în investigația noastră (Hermannstadt Design, Smart Multimedia, Transilvania Print și Asociația Club Sportiv Social Brașov). Celelalte 11 au fost propuse, finanțate și implementate de liderul parteneriatului, Consiliul Județean Alba (7 întreprinderi sociale), precum și de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (4 întreprinderi sociale).

Cât despre cofinanțare, firma lui Barna și Jaliu nu a adus un leu în proiectul “Ses-am Deschide-te”, în care a implementat croitoria (Hermannstadt Design) și tipografia (Transilvania Print). Contribuția beneficiarului de 2% în acest caz, echivalent a 181 de mii de lei, a fost achitată în întregime de CJ Alba.

“În plus, ghidul solicitantului în baza căruia am solicitat finanțare la minister în 2014, prevedea clar că poate să fie fondator al structurii de economie socială inclusiv beneficiarul și oricine altcineva. (Termenul de beneficiar în cazul acesta se referă la cei care semnează cu ministerul contractul de finanțare). Adică și noi puteam fi fondatori ai unei afaceri sociale cu finanțarea aferentă”

Noi nu am găsit această prevedere. Ghidul menționează la capitolul <Relațiile între beneficiar/parteneri și structurile de economie socială înfiinţate> că solicitantul sau partenerii se pot implica direct numai dacă dezvoltă o structură de economie socială deja existentă, în cadrul firmei proprii sau asociației prin care solicită finanțarea. Nu este cazul aici.

“Totuși, când am aflat că s-au comis infracțiuni, am semnalat Poliției și am oferit tot sprijinul pentru anchetă și aplicarea legii. În răspunsul oferit RISE Project, pe care nu l-au inclus în materialul lor, am explicat că în cazul Smart Multimedia Services, SES din cadrul căruia au dispărut echipamentele, am depus eforturi ca acestea să fie recuperate”

Plângerea pentru dispariția echipamentelor de la Smart Multimedia a fost depusă de administratorul întreprinderii, Laura Huzuneanu, nu de către Dragoș Jaliu. Am menționat însă că acesta a dat declarații la Poliție.

“În 2015, am mai finalizat un alt proiect în care am sprijinit și finanțat 42 de start-up-uri. Nu este cuprins în ancheta RISE Project, însă considerăm important de știut că în 2018 toate cele 42 de start-upuri aveau încă activitate. Adică la un an și jumătate de la încheierea perioadei de sustenabilitate. Rata de succes a start-up-urilor în lume e de 1 la 10.”

Nu am documentat încă proiectul menționat, nu presupune un parteneriat cu vreo autoritate publică. Știm însă că liderul de proiect în acest caz a fost Centrul de Dezvoltare Smart din Galați, împreunā cu alți doi parteneri. Unul a ieșit și în locul lui a intrat DCG. Fiecare start-up a primit o finanțare de circa 20 de mii de euro. Pe 16 octombrie, Dragoș Jaliu scria pe Facebook că 20 de entități, cu care mai ține legătura, au încă activitate.

Și în acest caz, de evenimente și cursuri s-au ocupat tot partenerii tradiționali. Firma Bonima (prietenii lui Dragoș Jaliu) a organizat evenimente pentru suma de 169.354 lei, iar Leadermark Centru de Resurse și Evenimente (favorizată de Dan Barna în proiectul “Biblioteca bunelor practici”) a oferit servicii de formare profesională pentru 338.709 lei.

“Jurnaliștii RISE Project încadrează greșit proiectul <Biblioteca Bunelor Practici> ca fiind unul de economie socială, când el este unul de intervenție.”

Nu există nicăieri scris în articol că proiectul “Biblioteca bunelor practici” a fost unul de economie socială.

“În ceea ce privește acuzația RISE Project că am fi achiziționat echipamente supralicitate în cazul centrului de copiere și al structurii pentru amenajare de spații verzi, precizez că în acest proiect derulat între 2011 și 2013, am avut doar responsabilități de training, nu am avut nicio legătură cu planurile de afaceri, deci nici cu achiziționarea sau administrarea echipamentelor.”

Articolul nu susține că DCG s-a ocupat de echiparea centrului de copiere în 2013, ci Consiliul Județean Alba, prin Magdalena Bene, funcționarul calificat în domeniu la cursurile lui Barna și Jaliu. Lor le-au revenit alte achiziții în proiect.

DNA Alba a anchetat situația de la Sebeș (centrul de copiere), apoi a clasat cauza deși avea probe că licitația fusese trucată. Acum o săptămână, DNA Central a infirmat ordonanța de clasare de la DNA Alba ca fiind nelegală.

“(…) Informația falsă conform cărora echipamentele SES-urile care nu mai funcționează acum ar fi în patrimoniul nostru (prin care autorii lasă să înțeleaga că aveam tot interesul ca lucrurile să nu meargă).“

Contractele de finanțare dintre DCG și cele patru întreprinderi sociale exact asta stipulează: dacă afacerile se opresc înaintea perioadei de trei ani de după implementare, echipamentele revin automat finanțatorului direct, adică firmei lui Barna și Jaliu.

8. DE CE ÎN CAMPANIE

Este una dintre întrebările care persistă printre cititori. Pentru că Dan Barna candidează la prima funcție în stat. Și pentru că în campaniile electorale, interesul public pentru politicieni atinge cote maxime, iar disonanțele dintre faptele și vorbele lor sunt mai importante ca oricând. Este un imperativ jurnalistic. Altfel, nu publicăm articole în funcție de calculele de oportunitate ale partidelor și ne asumăm doar faptele relatate, nu și modul în care combatanții politici folosesc informațiile prezentate de noi.

9. DE CE ADEVĂRUL DESPRE

Pentru că nu știam culisele antreprenoriale cu fonduri UE (bani publici) ale unui politician important care și-a clădit ascensiunea politică în baza excelenței antreprenoriale. Considerăm aceste contraste de interes public.

10. UNDE SUNT CEILALȚI

Sunt deja în arhiva RISE articole consistente despre sute de politicieni din absolut toate partidele, inclusiv despre prezidențiabili importanți. Motorul de căutare se află la dreapta sus, în pagina principală.

RISE Project este un centru de investigații de presă. Nu scriem articole comandate, ci documentate. Urmărim cu atenție agenda publică, dar prevalează acuratețea factuală în stabilirea termenelor limită de publicare a investigațiilor noastre. Altfel spus, scriem când avem ce, iar politica editorială a RISE este stabilită de jurnaliștii RISE.

sursa: riseproject.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

#cititor 6 noiembrie 2019 at 15:59

Daca macar 50% din faptele prezentate de Rise Project sunt reale si eu cred ca sunt Barna o sa infunde puscaria pentru multi ani. Deci cum e cu „fara corupti in functii publice ajnungem departe” ? Imi pare rau de copii si tinerii care se lasa prostitii de acest partid de infractori…

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...