Rezultatele slabe la EVALUAREA NAȚIONALĂ 2020, ar putea duce profesorii la școală: Cursuri de formare pentru corectori și programă redusă la Evaluarea Națională 2021, cerute de Federația Asociaților de Părinți

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

Părinții invocă precedentul deschis de Ministerul Educației anul trecut școlar – când autoritatea a eliminat întreaga materie de pe semestrul al II-lea din programa școlară de Evaluare Națională 2020, deși școlile s-au închis fizic din cauza pandemiei după 3 luni din acel semestru, dar cursurile au continuat online.

Într-o adresă trimisă ministrului Educației, Monica Anisie, Federația Asociațiilor de Părinți solicită “reducerea programei pentru Evaluarea Națională 2021, ținând cont de continuitatea materiei în liceu, de faptul că semestrul al II-lea al clasei a VII-a s-a desfăşurat online, cu mari lacune privind predarea şi asimilarea materiei, a necesităţii recuperării materiei clasei a VII-a, a conţinutului stufos al programei de clasa a VIII-a, care s-ar putea desfăşura tot on-line şi nu în ultimul rând a egalităţii de şanse şi a nediscriminării faţă de generaţia precedentă care a beneficiat de scutirea materiei aferentă semestrului 2, tocmai din considerentul învățământului on-line”.

ELIT

Reducerea programei de examen pentru Evaluarea Națională 2021 este cerută de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, care critică modalitatea în care au fost construite noile modele de subiecte la Limba și literatura română.

În adresa trimisă Ministerului Educației, părinții cer și “revizuirea modelului de subiect pentru Evaluarea Națională 2021 şi conceperea unor subiecte ‘de tranziţie’, care să facă trecerea între vechile modele şi modelele la care se doreşte să se ajungă”.

O altă solicitare a federației părinților este ca Ministerul să nu mai lase să corecteze lucrările de examen ale elevilor profesori care nu au trecut printr-un curs de evaluare a tezelor de examen. Concret, federația cere “cursuri de formare profesională pentru cadrele didactice care vor participa la corectarea lucrărilor de evaluare naţională“. Solicitarea vine după ce s-a înregistrat un număr record de contestații la Evaluarea Națională și la BAC 2020.

“Renunţarea la formatul tip broşură, care, prin numărul mare de pagini, are un impact psihologic negativ asupra copiilor, dat fiind faptul că nici la şcoală, pe parcursul anilor de gimnaziu, dar nici la olimpiadele şcolare nu s-a abordat această variantă de examinare – pot ajunge în criză de timp şi la descurajare văzând numărul mare de pagini”, este de asemenea una dintre revendicările federației.

Amintim că Ministerul Educației a schimbat tipul de subiecte pentru examenul de final de gimnaziu, prezentând cerințe pe modelul testărilor internaționale. Elevii care pe 14 septembrie întră clasa a VIII-a sunt prima generație care a început școala urmând clasa pregătitoare, care a învățat apoi an de an după o programă școlară nouă și care în 2021 ar trebuie să susțină examenul cu noile tipuri de subiecte.

“În anul 2017, când această generaţie începea clasa a V-a cu noua programă şcolară, nu au avut manuale câteva luni, ci un renumit ‘compendiu’. Pentru această generaţie, manualele au sosit, an de an, cu întârziere de câteva luni de la începerea şcolii, chiar şi acum, în clasa a VIII-a, fiind şanse foarte mari ca elevii să nu aibă manualele ȋn primele săptămâni/luni de şcoală – ne referim la manuale care conțin informaţii conform noilor programe şcolare modificate”, spun părinții, în preambulul actului depus la Ministerul Educației.

Aceștia atrag atenția că profesorii au fost formați târziu cum să aplice concret la clasă noua programă școlară și că “o mare parte a profesorilor au continuat să aplice teste construite pe baza unui algoritm anacronic, vizând competențe și conținuturi ce aparțineau vechii programe școlare, în timp ce alții au aplicat programa în uz, construind testele după modelul evaluărilor internaționale. Este adevărat că modelul de subiect este construit în spiritul evaluărilor de la clasa a IV-a și a VI-a, dar aceste testări au fost dintotdeauna (până acum) ca o paranteză la ceea ce se întâmplă în școală, neavând finalitate și fiind ruptă de realitatea conținuturilor din programă. Nicio evaluare scrisă sau vreo lucrare scrisă semestrială susţinute în clasele V-VII nu au fost concepute după modelul acestei evaluări sau, dacă totuși s-a întâmplat, au fost cazuri izolate. Nici măcar ȋn clasa a VII-a, când ar fi putut face totuşi cunoştinţă cu noile modele şi cerinţe pentru simularea EN, elevii nu au avut această şansă, deoarece simularea nu s-a susţinut”.

Părinții critică dur noul model de subiect propus la Limba și literatura română:

“Textul-suport utilizat la subiectul I, dincolo de mediocritatea discursului, de caracterul clișeic și de inadecvările stilistice, este un text mixt, valorificat în testările PISA, dar inexistent în programele pentru limba și literatura română pentru clasele V – VIII sau în programa de limba și literatura română pentru evaluarea națională”.
“Un text prost scris face ca răspunsurile elevilor să fie ezitante, iar fracturile de logică din text conduc la răspunsuri greșite (de ex. Pasiunea poate fi un hobby sau o profesie.)”.
“Subiectul I, cerința 6 solicită explicarea relației dintre o ilustrație și text. Nicăieri în programa școlară pentru limba și literatura română nu se vorbește de lectura imaginii, ci de lectura textului multimodal. Imaginea este o reprezentare plastică a înfățișării unui obiect, persoane, peisaj din realitate, în timp ce textul multimodal combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial. Prin urmare, ar trebui folosit termenul din programă, nu un termen care nu se regăsește în aceasta. Mai mult, conform programei pentru evaluarea națională, textele multimodale care pot fi folosite sunt manualul, banda desenată, reclama, textul de enciclopedie ilustrată, acestea regăsindu-se și în programa de limba și literatura română pentru clasele V – VIII.”
“Subiectul I, cerința 7. Conform programelor de limba și literatura română pentru clasele V-VIII și pentru evaluarea națională, elevilor li se poate cere să redacteze texte de opinie sau texte argumentative, demonstrând competența de a argumenta punctele de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple (programa pentru Evaluarea Națională) și este evident că este vorba de susținerea propriului punct de vedere (a se vedea competența specifică 3.1. – clasa a VIII-a: redactarea unui text complex, în care să-și exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite). O sarcină de evaluare care solicită susținerea unui punct de vedere al altcuiva este aberantă, dincolo de faptul că se află în afara programelor școlare.”
“Cerințele de la subiectul II, care vizează domeniul limbii române, ar trebui să evalueze utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării scrise și să renunțe la evaluarea cunoștințele. De exemplu, cerința 3 presupune memorarea definiției modului indicativ (nivel cognitiv inferior) și nu aplicarea conținutului într-o situație de comunicare (nivel cognitiv mediu). Exercițiul 8 este, în fond, o sarcină de redactare destul de complexă pentru două elemente de morfologie din clasa a V-a. Solicităm regândirea sarcinilor de evaluare pentru acest domeniu.”

Sursa:edupedu.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419