Rămâi conectat
!-- Spot PNL - Parlamentare 2024 --> PNL - Alegeri Parlamentare 2024

Sănătatea și natură

Reţete din plante aromate: uleiuri, balsamuri, alifii şi marmelade

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

PSD - Alegeri Parlamentare 2024
USR - Alegeri Parlamentare 2024

E suficient să faceţi o preumblare într-o pădure de brad, înarmaţi cu un coş. Din câteva cetini, un pumn de conuri şi un chiup de răşină, veţi putea prepara remedii miraculoase împotriva bolilor anotimpului friguros. Ca să nu mai vorbim de plăcerea de a contempla o pădure veşnic verde, de conifere, inspirându-i aromele şi efluviile de oxigen

Ulei de dafin
Recomandări: răceli, reumatism, gută, nevralgii.
Ingrediente: 100 g foi de dafin, 1 l ulei de măsline. (Un alt ulei puteţi obţine din următoarele ingrediente: 100 g ace de pin, 50 g boabe de ienupăr, 50 g scoarţă de plop, 1 l ulei de măsline sau floarea-soarelui).
Mod de preparare: Se mărunţesc plantele şi se amestecă bine. Se pun într-o sticlă, se toarnă peste ele uleiul, se înşurubează capacul şi se lăsă să se macereze 6-8 săptămâni, într-un loc cald, scuturând sticla o dată pe zi. După expirarea timpului de macerare, se strecoară. Pentru prepararea maceratelor cu ulei se recomandă exclusiv uleiul presat la rece. Practica a dovedit că acesta are cea mai bună stabilitate în timpul macerării şi că poate fi folosit vreme îndelungată. Sticla cu plantele şi uleiul trebuie umplută bine, până sus, pentru ca între ulei şi dop să fie cât mai puţin aer. În felul acesta, se evită râncezirea sau apariţia mucegaiului în timpul macerării. Căldura care se degajă în interiorul sticlei duce la formarea apei de condensare. Picăturile de apă cad pe suprafaţa uleiului, se încălzesc din nou şi se strâng iarăşi pe dop. Căldura din interior şi apa de condensare sunt o bună premisă pentru dezvoltarea germenilor patogeni. Cu cât este mai plină sticlă cu ulei, cu atât e mai redusă formarea acestor germeni.
Atenţie: pentru prepararea uleiurilor, folosiţi plante proaspete şi uscate, nu acoperite cu rouă sau udate de ploaie.

PNL - Alegeri Prezidențiale 2024

Balsam de molid şi larice
Recomandări: reumatism, gută, sciatică.
Ingrediente: 60 g răşină de molid sau de larice, 6 g ceară de albine, 50 ml ulei de sunătoare (sau de măsline). Se lăsă răşină să se topească într-un recipient de ceramică rezistent la foc şi când devine lichidă, se adăugă uleiul. Se mai încălzesc puţin împreună, amestecându-le bine, iar după aproximativ 5 minute se ia vasul de pe foc şi se ţine 2-3 ore pe baie de apă, care se va menţine permanent caldă. Se strecoară printr-un ciorap de nylon şi se încorporează ceară de albine. Se încălzeşte balsamul pe baia de apă până ce se topeşte ceara, după care se încearcă dacă este suficient de gros, luând puţin cu o lingură sau o spatulă de lemn, şi se lăsă să se răcească. Dacă balsamul este prea subţire (lichid) se mai adăugă puţină ceară de albine; dacă este prea consistent, se mai adăugă puţin ulei. Când consistenţa este cea dorită, se toarnă balsamul în borcane, se lăsă să se răcească, se acoperă cu hârtie de pergament, se lăsă să transpire circa 5 ore, se înşurubează capacele şi se pun în cămară sau într-un alt loc întunecos şi răcoros. Dacă borcanele sunt bine închise, balsamul poate fi păstrat, fără probleme, 2-3 ani. Balsamul este foarte eficient şi pentru răni şi zgârieturi, în sinuzite şi pentru vindecarea furunculelor şi abceselor.

Balsam de plop
Recomandări: dureri reumatice, gută, inflamarea fibrei musculare.
Ingrediente: 100 g muguri de plop negru sau scoarţă de plop, 70 g ceară de albine, 500 ml ulei de măsline sau de floarea-soarelui. Se încălzeşte uleiul pe baie de apă, se încorporează mugurii sau scoarţă de plop şi se lăsă să se macereze între 3 şi 5 ore, la căldură. Se strecoară, se adăugă ceară de albine şi se ţine balsamul în continuare pe baia de apă, până se topeşte ceară. Se toarnă în borcane, se lăsă să se răcească şi să transpire la fel ca balsamul de molid. Se înşurubează capacele şi se păstrează într-un loc întunecos şi răcoros.
Balsam din răşină de pin
Recomandări: reumatism, gută, răceli şi stări gripale.
Ingrediente: 40 g răşină de pin, 10 g boabe de ienupăr, 10 g rozmarin, 20 g ceară de albine, 10 g miere, 70 ml ulei de măsline, scaiete sau floarea-soarelui. Prepararea, păstrarea şi durabilitatea sunt aceleaşi ca la balsamul de molid sau larice. Mierea se încorporează în balsam abia după ce ceara s-a topit în ulei. Se mai amestecă o dată şi se toarnă imediat în borcane.
Alifie de casă (reţetă veche)
Recomandări: tumori, furuncule, abcese.
Ingrediente: 50 g răşină de brad sau de molid, 40 ml ulei de in (sau de măsline, floarea-soarelui).
Se amestecă răşină proaspătă cu uleiul de in, până ce are consistenţa unei alifii simple, uşor de aplicat pe locul bolnav.

Alifie de conuri
Recomandări: se foloseşte în aceleaşi cazuri ca şi balsamul de molid sau larice. Efectul ei este ceva mai „blând”.
Ingrediente: 1-2 conuri de molid, larice sau pin (cât mai proaspete şi mai curate), 50 g untură de porc.
Se topeşte untura într-o tigaie şi se adăugă conurile mărunţite. Se lăsă să se macereze 1-2 ore în untura fierbinte, după care se strecoară. Se toarnă untura topită într-un borcan, se lăsă să se răcească şi să transpire sub hârtie de pergament, după care se închide borcanul cu un capac filetat şi se ţine într-un loc răcoros. Durabilitatea este diferită. Există alifii care pot fi folosite – fără probleme – câţiva ani, iar altele râncezesc şi mucegăiesc după doar câteva luni. Dacă le preparaţi când luna e în creştere, sunt mai bune şi ţin mai mult decât în faza de descreştere.

Sirop de porumbar (Prunus spinoza)
Ingrediente: 3 kg boabe de porumbar, 1/2 l vin roşu, 1/4 l oţet de mere, 1 l apă, 2 kg zahăr.
Se amestecă vinul roşu, oţetul de mere şi apă şi se toarnă peste boabe. Se acoperă cu un capac şi se lăsă să stea 3 zile la rece. Se strecoară, se adăugă zahărul, se fierbe siropul circa 15 minute la foc mic şi se toarnă fierbinte în sticle. Pentru siropurile de flori, se iau 80-100 de flori şi se ţin 3-5 zile într-un amestec de apă, vin şi oţet. Pentru cele cu culori sensibile – violete sau nalbe – se foloseşte aceeaşi reţetă, dar siropul nu va fi prea intens colorat. Fructele nu se aruncă după strecurare, putând fi folosite pentru marmeladă.

Suc de mere cu lapte
Ingrediente: 1 l suc de mere (nealcoolizat), 1 l lapte, eventual 3-5 linguri miere.
Se amestecă sucul cu laptele şi se încălzesc într-o cratiţă până aproape de punctul de fierbere. Se filtrează printr-un tifon şi se adaugă (sau nu) mierea. Se toarnă în sticle şi se ţine la rece. Sucul de mere cu lapte trebuie băut la temperatura camerei, nu rece. Este un „medicament” preventiv şi cu efecte vindecătoare şi trebuie folosit ca atare. Nu este un aliment de consum. Sucul de mere cu lapte trebuie băut între mese, în cantităţi mici: de 3-5 ori pe zi, câte o lingură (pentru adulţi), şi de trei ori pe zi, câte o linguriţă (pentru copii).
Recomandări: boli de plămâni, astenie, nervozitate, anemie, tulburări digestive, lipsa poftei de mâncare, tuse, răceală şi stări gripale, febră, afecţiuni hepatice şi biliare, constipaţie.

Marmelade
Pentru exemplificarea reţetei, am ales porumbarul. El poate fi înlocuit cu orice alte fructe, la alegere.
Ingrediente: 500 g porumbe negre, 15 g pectină de mere (uni-gel), se găseşte la magazinele naturiste, 1-5 linguri miere.
Se spală fructele, se zvântă într-o sită, apoi se pun într-o cratiţă şi se înfierbântă. Se introduce pectina, amestecând uşor cu o lingură de lemn. Se adăugă mierea, se lăsă să dea în fiert, după care se mai ţine vasul pe flacără 30 de secunde, până ce fructele se înmoaie. Marmelada fierbinte se pune în borcane spălate şi încălzite dinainte, se acoperă cu capace filetate şi se răstoarnă un minut cu capul în jos. Apoi se pun la rece, în poziţie normală.
Important: după desfacerea borcanului, el trebuie pus la frigider, iar conţinutul să fie consumat în maximum două săptămâni. Altfel mucegăiesc.

Suc de porumbar
Ingrediente: 1 kg boabe de porumbar (se poate înlocui cu coacăze negre), 200 g zahăr.
Mod de preparare: se zdrobesc fructele în centrifugă sau se dau prin maşina de carne de două ori. Se adăugă zahărul, apoi se pun fructele la foc vreme de 5 minute. Se toarnă fierbinte în sticle încălzite. Terciul de fructe rămas de la centrifugare nu trebuie aruncat. Din el se poate prepara o marmeladă excelentă. În cazul când fructele au sâmburii mari, ei trebuie scoşi înainte.
Iată alte trei combinaţii extrem de bogate în vitamine: 500 g boabe de păducel şi 100 g pulpă de prune; 500 g boabe de soc negru şi perişori şi 300 g pulpă de măr; 500 g boabe de scoruş; 20 g pulpă de măr; 200 g prune (fără sâmburi).


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Sănătatea și natură

Sănătatea și natură

Micul dejun pe timpul toamnei: Ce trebuie să mâncăm de dimineață pentru a oferi organismului energia necesară

Ziarul Unirea

Publicat

în

Micul dejun pe timpul toamnei: Ce trebuie să mâncăm de dimineață pentru a oferi organismului energia necesară Nutriţionista Rusakova spune că toamna este cel mai indicat să mâncăm salate şi omletă la micul dejun. Un mic dejun ideal de toamnă ar trebui să includă fibre şi proteine vegetale, a declarat Daria Rusakova, nutriţionist şi candidat […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea