Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia: Costuri de 10 ori mai mari, pentru administrația locală, față de cele prevăzute inițial

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia: Costuri de 10 ori mai mari, pentru administrația locală, față de cele prevăzute inițial

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia, clădirea în care a locuit timp de 10 luni Mihai Viteazul, costă administraţia locală o sumă de zece ori mai mare decât cea contractată iniţial.

Începute la sfârşitul lui 2018, lucrările ar fi trebuit să fie finalizate anul trecut. Valoarea contractului încheiat cu firma care a câştigat licitaţia a fost de peste 16 milioane de lei, iar în urma actualizării investiţiei s-a ajuns, până în prezent, la cheltuieli de peste 27,5 milioane de lei. Diferenţa este de 11,5 milioane de lei, respectiv mai mult de două milioane de euro. Potrivit primarului Gabriel Pleşa, restaurarea corpului E al monumentului istoric s-ar putea finaliza în luna octombrie.

Majorarea s-a aplicat cheltuielilor neeligibile din proiect suportate de Primăria Alba Iulia, care au crescut de zece ori.

Proiectul, unul complex, ce a presupus lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare şi expoziţionale, avea asigurată o finanţare cu fonduri europene de 98% din valoarea totală.

În urma actualizării în mai multe rânduri a devizului, proiectul are cheltuieli neeligibile majorate de la 600.000 de lei la peste 6 milioane de lei, potrivit datelor prezentate de primar.

Palatul se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local. Aici ar urma să fie amenajat un Muzeu al Principatului Transilvaniei. În timpul lucrărilor, au fost descoperite artefacte arheologice vechi de sute de ani.

Palatul cu 250 de încăperi înregistrează cinci secole de existenţă cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII. Clădirea i-a găzduit pe principii Transilvaniei, în perioada în care Alba Iulia a fost, timp de 143 de ani, capitala Principatului autonom al Transilvaniei. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către austrieci, clădirea uriaşă a fost transformată în cazarmă militară şi a rămas cu acest statut timp de 300 de ani.

Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 10 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.

sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI