Reîncep săpăturile arheologice la Râpa Robilor
Luni, 2 iulie 2012, reîncep săpăturile arheologice la Râpa Robilor din Aiud, în cadrul unei campanii de investigaţii demarate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), ce continuă proiectul de anul trecut, obiectivul fiind identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în Penitenciarul Aiud, în perioada comunistă, a anunţat Ada Rus, purtătorul de cuvânt al municipalităţii aiudene. Cercetarea arheologică din acest an are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politici, precum şi identificarea acestora. Datorită lucrărilor efectuate în zonă, investigaţiile se vor desfăşura doar într-un anumit sector din fosta parcelă de teren rezervată în trecut pentru cimitirul penitenciarului, pe o suprafaţă ce nu a fost afectată de lucrările menţionate. Cercetarea arheologică va fi realizată de o echipă de arheologi coordonată de către Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii din cadrul IICCMER. În teren, lucrările vor fi coordonate de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Paul Scrobotă (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda).
La sfârşitul lunii mai, la Râpa Robilor, a fost dezvelită, la iniţiativa primarului Horaţiu Josan şi a lui Marius Oprea, o troiţă în memoria foştilor deţinuţi politici, moment marcat de o slujbă religioasă. Primăria municipiului Aiud salută campania IICCMER care ia startul în 2 iulie şi susţine demersul de recuperare a memoriei, în scopul redării adevărului istoric, al reparaţiilor morale şi, deopotrivă, cel al cinstirii memoriei deţinuţilor politici ucişi în temniţele comuniste. Forţa de muncă necesară pentru săpăturile arheologice va fi asigurată de către Penitenciarul Aiud.
Conform actelor nominale de deces aflate la Primăria Aiud, în perioada 1945- 1947, nu mai puţin de 149 de persoane au decedat în Penitenciarul Aiud, jumătate din aceştia fiind acuzaţi de delicte politice. În intervalul 1948-1964, aici au decedat 437 de persoane, însă după unele estimări neoficiale, cifra deceselor ar fi de circa 700. IICCMER precizează că acţiunea de la Aiud are inclusiv o dimensiune de recuperare a memoriei, căutând să cinstească amintirea celor care, pentru convingerile lor democratice, au fost eliminaţi în sistemul carceral al regimului comunist.
Robert GHERGU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii 8 ani. Rânduieli, tradiții și semnificații
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii opt ani. Rânduieli, tradiții și semnificații Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie 2026, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. În 2026, postul va dura 21 de zile, […]
Mesaje de 1 Iunie, Ziua Copilului 2026. Ce SMS-uri, felicitări, urări le poţi trimite celor pe care îi consideri copii
Mesaje de 1 iunie, Ziua Copilului 2026 • Sms -uri de 1 Iunie. Urări si felicitări de 1 iunie • Cele mai frumoase mesaje de ”la mulți ani” de ziua copilului meu • Mesaje de la bunici pentru nepoți. 1 Iunie este cel mai bun prilej de a sărbători copilăria şi copiii, de a le […]
126 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești. Personalitate importantă a Sebeșului, a fost numit pentru meritele sale, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România
126 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii românești. Personalitate importantă a Sebeșului, a fost numit pentru meritele sale, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România Dorin Pavel, considerat fondatorul hidroenergeticii românești, este una dintre marile personalități pe care le-a dat Sebeșul comunității academice din România. Pentru […]
