România, pe buza prăpastiei: PIB-ul scade, consumul se prăbușește

România, pe buza prăpastiei: PIB-ul scade, consumul se prăbușește

Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, iar semnalele din interiorul datelor sunt și mai îngrijorătoare: consumul populației s-a redus, industria și comerțul au pierdut teren, în timp ce construcțiile și investițiile au rămas principalele motoare ale creșterii.

Produsul Intern Brut al României s-a diminuat în primul semestru din 2026 cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, potrivit datelor provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost și mai accentuată, de 1,6%.

În trimestrul al doilea, economia a stagnat față de primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul II din 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

PIB-ul ajustat sezonier a fost estimat la 521,1 miliarde de lei în trimestrul al doilea și la 1.023 miliarde de lei pentru întregul semestru. Pe seria brută, PIB-ul din primele șase luni a ajuns la 900,4 miliarde de lei.

Construcțiile țin economia în picioare

Într-un tablou economic dominat de scăderi, construcțiile au fost unul dintre puținele motoare solide de creștere. Activitatea din sector a avansat cu 12,3%, contribuind cu 0,7 puncte procentuale la evoluția PIB. Construcțiile au o pondere de 6,2% în formarea economiei.

Și activitățile de spectacole, culturale și recreative, alături de reparații și alte servicii, au avut o evoluție puternică. Volumul activității a crescut cu 11,7%, contribuția la PIB fiind de 0,4 puncte procentuale.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au adăugat, la rândul lor, 0,1 puncte procentuale, după o creștere de 3,5% a volumului de activitate.

Comerțul și industria apasă puternic pe PIB

Cel mai mare frânar al economiei a fost grupul format din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante, unde activitatea s-a redus cu 3,9%. Domeniile, care reprezintă 21,6% din PIB, au avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale.

Industria a venit cu o nouă lovitură: activitatea a scăzut cu 2,9%, ceea ce s-a tradus într-o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale. Industria reprezintă 16% din economia României.

Nici sectorul informațiilor și comunicațiilor nu a reușit să susțină creșterea. Activitatea s-a redus cu 3,5%, iar contribuția la PIB a fost negativă, de 0,3 puncte procentuale.

Tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 4,5%, contribuind negativ cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială au înregistrat o reducere a volumului de activitate de 1,7%.

Românii consumă mai puțin

Din perspectiva utilizării PIB, principala problemă vine din consumul populației. Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 2,5%, ceea ce a însemnat o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la evoluția economiei.

În schimb, investițiile au avut o evoluție spectaculoasă. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9%, contribuind pozitiv cu 2,4 puncte procentuale la PIB.

Și consumul administrațiilor publice a susținut economia: consumul individual a crescut cu 1,7%, iar consumul colectiv efectiv a avansat cu 6%, cu o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale.

Pe partea externă, însă, România rămâne pe minus. Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, dar importurile au avansat mai rapid, cu 1,6%, ceea ce a făcut ca exportul net să aibă o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale.

Datele INS conturează astfel o economie în care investițiile și construcțiile încearcă să compenseze slăbirea consumului, a industriei și a comerțului. Pentru moment, însă, motoarele pozitive nu sunt suficiente pentru a împinge PIB-ul pe creștere.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News