Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

RECHIZITORIU DIICOT (II): Cum i-a prins comisarul-şef Traian Berbeceanu pe Ioan Tarnu şi Liviu Schiau în viermuiala utilajelor furate din U.E. VEZI INTERCEPTĂRI TELEFONICE DIN DOSAR

Publicat

în

Fostul şef al SRI Alba Ioan Tarnu şi subcomisarul BCCOA Alba Iulia Liviu Schiau sunt judecaţi în Dosarul utilajelor furate din U.E. aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia pentru că, potrivit procurorilor DIICOT Hunedoara, l-au sprijinit şi sfătuit pe unul dintre membrii grupării infracţionale, Mircea Stanciu, cum să se sustragă anchetei şi cum să ascundă adevărul faţă de poliţişti. Cei doi sunt acuzaţi şi că prin acţiunile lor au zădărnicit ancheta în dosarul menţionat.

Din interceptările telefonice dintre Ioan Tarnu şi Mircea Stanciu, dintre Mircea Stanciu şi Traian Berbeceanu, dintre Ioan Tarnu şi Traian Berbeceanu dar şi dintre Liviu Schiau şi Mircea Stanciu reiese cum atât fostul şef al SRI Alba dar şi subcomisarul BCCOA şi-au dat concursul pentru a-l scăpa pe prietenul lor Mircea Stanciu de braţul legii, deşi ambii cunoşteau în amănunt că acesta din urmă a intermediat vânzarea mai multor utilaje furate de membrii grupării infracţionale din ţări ale U.E.

Împrejurarea că inculpatul Stanciu Mircea i-a spus inculpatului Tarnu Ioan anterior şi despre cele două tractoare Massey Ferguson rezultă şi din declaraţia dată de către inculpatul Stanciu Mircea, în care arată că i-a spus cu circa trei săptămâni înainte de a spune organelor de poliţie, plângându-se chiar inculpatului Tarnu Ioan că, dacă ar spune organelor de poliţie despre aceste utilaje, ar pierde terenurile şi banii plătiţi în contul tractoarelor pe de o parte (35.000 euro) şi pe de altă parte suma de 150.000 lei cu care ar trebui să-l despăgubească pe numitul B.M. Cu ocazia discuţiei, inculpatul Tarnu Ioan l-a sfătuit pe inculpatul Stanciu Mircea să nu declare nimic despre cele două tractoare Massey Ferguson şi să aştepte să vadă cum evoluează ancheta, urmând să spună doar dacă se va afla. Acest fapt este confirmat şi de discuţiile purtate ulterior de către inculpatul Stanciu Mircea cu comisarul şef Berbeceanu Traian la datele de 10 şi 11 aprilie 2011 discuţii înregistrate autorizat în mediu ambiental:

Elit - Gustul Desăvârșit

BERBECEANU TRAIAN: Asta este. Trebuia să fiţi cinstit de la-nceput şi nu se ajungea aicea.
STANCIU MIRCEA: Da’ mi-o fost, domnu, domnu Traian, mi-o fost teamă de chestia asta. Înţălegeţi? Deci nu, eui-am spus, la domnu Tarnu i-am spus de o lună sau de vo 5 săptămâni.
BERBECEANU TRAIAN: Nu mi-o zis. Că n-am nicio treabă cu el. Ştim noi din alte părţi. Da’ trebuia să fi corect de la bun început.
STANCIU MIRCEA: Deci vă spun că-s, îs 100% corect în ceea ce v-am spus acum. Io nu i-am mai văzut..
BERBECEANU TRAIAN: Când i-ai vândut tractoarele la ăsta, la Bâcu?
STANCIU MIRCEA: În..io le-am luat în ianuarie şi i le-am vândut prin mai. Îs mici tractore.
BERBECEANU TRAIAN: Da.”

Ulterior, în cursul unei discuţii ambinetale din 11 aprilie 2011 dintre Stanciu şi Berbeceanu, primul a recunoscut că-i spusese lui Tarnu despre faptul că intermediase în fapt vânzarea mai multor tractoare, fapt despre care fostul şef al SRI nu îl informase pe Bebeceanu.

„BERBECEANU TRAIAN: Bă, de ce o trebuit să faci combinaţia ? De ce nu ai putut să spui de la început? Ţi-o zis şi TARNU, ai zis că eşti prieten cu TARNU, că îl ştii de ani de zile. Dacă în mine n-ai avut încredere că nu m-ai cunoscut, de ce nu ai avut încredere în TARNU?
STANCIU MIRCEA: Să vă spun ceva.
BERBECEANU TRAIAN: Zii.
STANCIU MIRCEA: La domnu TARNU i-am spus la vreo două săptămâni, să vă confirme.
BERBECEANU TRAIAN: Da.
STANCIU MIRCEA: Şi am zâs, domnu TARNU, io mă gândesc că elea fiind cu…
BERBECEANU TRAIAN: Ce? De astealalte două tractoare?
STANCIU MIRCEA: Da! Şi zâc dacă mă gândesc că-s cu brif şi mă gândesc că-s cu acte, cu tât…Şi omu ăsta care le-o luat, domnu BĂCU, o zâs, zâce: mă, io…cele mai corecte, no…
BERBECEANU TRAIAN: Da mă, dar de ce n-ai venit la mine, să-mi spui: domnule, am mai luat două tractoare de la ăştia, le-am dat două bucăţi de teren…?”

Mai mult, din aceeaşi discuţie înregistrată în mediu ambiental purtată de inculpatul Stanciu Mircea cu ofiţerul de poliţie rezultă că, atunci când comisarul şef Berbeceanu Traian l-a contactat pe inculpatul Tarnu Ioan, acesta se afla la clinică, la inculpatul Stanciu Mircea.

„BERBECEANU TRAIAN: Deci io-ţi zic, l-am sunat pe domnul TARNU din nou.  Că dacă nu, să orbesc, nici nu mai luam legătura cu tine. Să fii sănătos. Noi ne-am înţeles, vin de la DEVA să ne-ntâlnim cum am stabilit şi…
STANCIU MIRCEA: Io eram faţă în faţă cu domnu TARNU.
BERBECEANU TRAIAN: Cum?
STANCIU MIRCEA:Eram chiar cu domnu TARNU.
BERBECEANU TRAIAN: A…
STANCIU MIRCEA: El m-o luat cu maşina de acolo că l-am rugat de o vint. Chiar eram faţă în faţă.
BERBECEANU TRAIAN:A, când l-am sunat eu?
STANCIU MIRCEA: Da, eram chiar faţă în faţă.
BERBECEANU TRAIAN:Păi şi ce îmi zice mie că nu mai vii, că..?
STANCIU MIRCEA: Nu, viu, cum să nu viu?
BERBECEANU TRAIAN:Nevastă-ta m-o sunat.”

*Tarnu i-a promis infractorului că intervine pe lângă şeful BCCOA Alba Iulia

Acţiunea inculpatului Tarnu Ioan de a-i asigura pe inculpatul Stanciu Mircea şi pe martora Stanciu N. de faptul că va interveni pe lângă comisarul şef Berbeceanu Traian pentru a nu se efectua o percheziţie cu forţe speciale la domiciliul lor intră în categoria actelor de ajutor moral acordat acestora pentru îngreunarea urmăririi penale. În aceeaşi categorie intră şi asigurarea constantă pe care le-a dat-o că nu se pune problema arestării preventive şi că a avut discuţii în legătură cu cele două probleme cu ofiţerul de poliţie, creându-le impresia că „a rezolvat” aceste lucruri cu şeful BCCO Alba Iulia.
De altfel, inculpatul Tarnu Ioan chiar l-a contactat în acest sens pe comisarul şef Berbeceanu şi i-a sugerat că, pentru a obţine rezultate maxime în anchetă, ar trebui să-i promită inculpatului Stanciu Mircea că nu va efectua o descindere cu forţe din cadrul D.P.I.R. la domiciliul său şi că nu se pune problema arestării, împrejurare care rezultă din raportul întocmit de ofiţerul de poliţie.
O altă solicitare a inculpatului Stanciu Mircea a fost transmisă de către inculpatul Tarnu Ioan comisarului şef Berbeceanu Traian, respectiv aceea de a-l introduce în echipa care va efectua activităţi la domiciliul inculpatului Stanciu Mircea pe inculpatul Schiau Liviu, subcomisar de poliţie în cadrul BCCO Alba Iulia, despre care cunoştea că este foarte bun prieten cu inculpatul Stanciu Mircea. Este evident că atunci când a făcut acest lucru, inculpatul Tarnu Ioan cunoştea că este o mare probabilitate ca inculpatul Schiau Liviu să nu-şi îndeplinească în mod corect atribuţiunile de serviciu în cazul în care ar fi făcut parte din echipă”.

*Întâlniri consprirative între Ioan Tranu şi soţia infractorului Mircea Stanciu

În data de 17 aprilie 2011, ora 19:09:11, martora Stanciu N. a fost contactată telefonic de martora D.A., pe care nu o cunoscuse până atunci decât din vedere, aceasta solicitându-i să meargă până la ea casă pentru că o caută cineva. Martora D.A. îl cunoaşte pe inculpatul Tarnu Ioan de mai mulţi ani, având şi o legătură de rudenie prin alianţă, cunoscând şi funcţia acestuia. În ziua respectivă inculpatul a căutat-o acasă, i-a dat numărul de telefon al martorei Stanciu N. şi i-a cerut să o sune pe aceasta şi să-i ceară să vină până la locuinţa sa. În final, martora Stanciu N. s-a deplasat la locuinţa martorei D.A. unde a văzut că se afla inculpatul Tarnu Ioan, cu care a stat de vorbă separat, în magazinul afla la parterul imobilului. Cu această ocazie, inculpatul Tarnu Ioan i-a atras atenţia martorei Stanciu N. cu privire la faptul că i-ar putea fi interceptate convorbirile telefonice, martora arătând în declaraţia dată că, din atitudinea inculpatului, a înţeles că acesta se simte vinovat de cele întâmplate cu soţul ei”.
„În data de 22.04.2011, numita Stanciu N. a fost chemată telefonic de către inculpat la sediul D.J.I Alba, ulterior cei doi întâlnindu-se la punctul de control acces, fără ca sus-numita să fie trecută în vreun registru şi au purtat din nou discuţii legate de dosar.
Şi anterior inculpatul Tarnu Ioan a manifestat precauţie în relaţia cu inculpatul Stanciu Mircea şi martora Stanciu N, aceasta rezultând din faptul că a folosit patru numere de telefon mobil sau fix, pentru a ţine legătura cu aceştia, precum şi din împrejurarea că, în data de 15 aprilie 2011, nu a folosit procedura regulamentară de acces în sediul S.R.I., neînregistrând vizita martorei Stanciu Nicoleta”.

*Ioan Tarnu a încercat să se salveze printr-un raport tardiv, clasificat drept „secret de serviciu”

După luarea măsurii preventive faţă de inculpatul Stanciu Mircea şi înainte cu o zi de judecarea recursului, la data de 20 aprilie 2011, inculpatul Tarnu Ioan a întocmit un raport personal clasificat la nivelul „Secret de serviciu”, prin care a recunoscut, în parte, informaţiile de care a luat cunoştinţă, recunoscând practic acţiunile sale de ajutorare a inculpatului Stanciu Mircea şi implicarea în aceleaşi acţiuni a inculpatului Schiau Liviu, denaturând însă motivaţiile sale şi contextul în care susţine că a acţionat, conţinutul raportului fiind în contradicţie cu restul probelor administrate în cauză. De altfel, în raport, inculpatul Tarnu Ioan susţine că nu a pretins şi nu a primit niciun fel de favoruri, bani sau alte obiecte şi nu a exercitat niciun fel de presiune sau intervenţie la nivelul vreunei instituţii implicate în derularea cercetărilor penale, fapt contrazis în totalitate de actele de la dosar.
Motivaţia întocmirii raportului rezultă în mod evident din aceea că a fost făcut după ce inculpatul a aflat că despre persoana sa s-a făcut referire de către procurorul de şedinţă cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, iar la dosarul cauzei se aflau procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul Stanciu Mircea şi martora Stanciu N”.

*Cum a zădărnicit subcomisarul BCCOA Alba Iulia, Liviu Schiau, acţiunile colegilor săi

Potrivit procurorilor DIICOT Hunedoara, inculpatul Stanciu Mircea este prieten din copilărie cu inculpatul Schiau Liviu, subcomisar de poliţie, la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba-Iulia.
Deşi ofiţerul nu făcea parte din colectivul delegat să desfăşoare activităţi în cauză, prin natura atribuţiilor de serviciu putea să obţină informaţii utile cauzei. În situaţia în care acest lucru se realiza, era obligat, în virtutea aceloraşi atribuţii de serviciu, să raporteze de îndată, ierarhic, despre informaţiile obţinute, faptele şi persoanele la care acestea făceau referire. Inculpatul Schiau Liviu a intrat în posesia unor informaţii cu mare valoare operativă, apte să conducă la identificarea mai multor persoane implicate în activitatea infracţională, probarea acesteia şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.  
În virtutea prieteniei dintre cei doi, inculpatul Stanciu Mircea i-a povestit inculpatului Schiau Liviu încă de la momentul în care publicul a avut cunoştinţă de instrumentarea cauzei prin intermediul mass-media, despre implicarea sa în „afacerile” cu tractoare furate de inculpatul Albu Dumitru şi alţii. Inculpatul Stanciu Mircea i-a povestit cu lux de amănunte despre implicarea sa, despre celelalte persoane implicate, inculpatul Schiau Liviu spunându-i că nu lucrează în dosar, că nu are acces la acesta, dar că se ocupă alţi colegi şi că va încerca să-l ţină la curent cu ceea ce află despre derularea anchetei.
Inculpatul Schiau Liviu a avut astfel cunoştinţă despre întreaga activitate infracţională desfăşurată de inculpatul Stanciu Mircea, însă nu şi-a informat colegii şi conducerea B.C.C.O. Alba-Iulia”.

„Mai mult, în data de 02 aprilie 2011, la nivelul BCCO Alba Iulia s-a pus problema efectuării de activităţi procedurale în data de 05 aprilie 2011, constând în efectuarea de percheziţii, ridicarea de persoane, conducerea acestora la D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara şi efectuarea de audieri. În aceste împrejurări, inculpatul Schiau Liviu l-a contactat telefonic, în mai multe rânduri, în perioada 02 – 04 aprilie 2011, pe inculpatul Stanciu Mircea, s-a întâlnit cu acesta în mod repetat, i-a divulgat informaţia privind declanşarea efectuării de activităţi procedurale în dosar, văzând şi o listă cu numele a 14 persoane, despre care Stanciu Mircea i-a spus că a primit-o de la avocata unei persoane cercetate în cauză şi că acele persoane urmează a fi reţinute. După ce inculpatul Schiau Liviu a văzut lista, inculpatul Stanciu Mircea s-a dus la cealaltă persoană de încredere, inculpatul Tarnu Ioan, căruia i-a arătat-o, spunându-i totodată că a aflat de la inculpatul Schiau Liviu că riscă o pedeapsă între 10 şi 20 de ani închisoare. De altfel, domiciliul inculpatului Tarnu Ioan i-a fost indicat chiar de inculpatul Schiau Liviu, din interceptările convorbirilor telefonice rezultând cu certitudine că acesta din urmă cunoştea despre sprijinul promis inculpatului Stanciu Mircea de către inculpatul Tarnu Ioan”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare