Am cunoscut mulți operatori economici care au dus-o greu în pandemie, oameni care nu au vrut să pună lacătul pe propria firmă și au preferat să cheme în continuare angajații la muncă, deși nu făceau profit, iar cheltuielile depășeau încasările.

Aceștia sunt adevărații eroi ai mediului privat! S-au gândit la semenii lor, la familiile acestora și și-au continuat business-ul, în ciuda întunericului și a necunoscutelor pe care le aveau în față, în primăvara anului 2020, odată cu instituirea stării de urgență. Poate le era mai bine acum dacă își suspendau activitatea. Dar cât de greu este să renunți la ceva în care ai investit, la afacerea pentru care ești trup și suflet?!

Executivul nu a găsit o soluție pentru mediul privat activ, încurajând, în schimb, șomajul tehnic, plătit cu ajutorul finanțărilor europene și nicidecum cu bani guvernamentali. Sunt patroni care produceau foarte puțin și asigurau salariile cu mari eforturi, fiind nevoiți uneori chiar să aducă bani de acasă. Au rămas, în schimb, cu datorii la Finanțe, din cauza restanțelor la plata contribuțiilor pentru angajați. Cei care și-au continuat business-ul, în ciuda greutățile inerente în contextul restricțiilor, ar trebui ajutați astăzi de Ministerul Finanțelor. Însă politica acestui minister a fost una macabră: operatorii economici sunt ”strânși cu ușa” să accepte anumite eșalonări ale datoriilor, care prevăd inclusiv majorări și penalități. Ei sunt amenințați cu executarea silită dacă nu reușesc să plătească contribuțiile restante de anul trecut, la care se adaugă cele actuale, din fiecare lună.

Astfel, în 2021, firmele au de plătit, pe lângă contribuțiile actuale, restanțele acumulate anul trecut, dar și o ”dobândă” la ele (o adevărată ”a 13-a rată”). Ministerul Finanțelor procedează la fel ca băncile și vrea să facă profit de pe spinarea celor mai răniți ”soldați” ai pandemiei. Iar acest lucru vine, în contextul în care, însuși Ministerul Finanțelor, s-a împrumutat într-un an de pandemie, cu peste 44 de miliarde de euro, crescând datoria publică la 50% din PIB.

Politrucii ”de dreapta” care au impus această politică demonstrează că sunt goi pe dinăuntru și lipsiți de orice scrupule. Ceea ce fac PNL și USR cu mediul privat este o mare nemernicie! Acești liberali și useriști au pe conștiință distrugerea a mii de firme mici, închise în această perioadă, dar și a oamenilor care au rămas fără locul de muncă! Într-un asemenea context economic, mediul privat ar fi trebuit ajutat, sprijinit din toate părțile să își continue activitatea și nicidecum pus la zid și ”biciuit” pentru a scoate bani la bugetul de stat!

Cu stimă,

Deputat Radu Marcel Tuhuț

În urma mai multor audiențe pe care le-am avut în ultima perioadă mi s-a adus la cunoștință faptul că o parte dintre firmele românești care lucrează la marile proiecte de infrastructură din România ar putea intra în faliment până la finalul anului. Și asta pentru că deși statul român își respectă sau nu termenele de plată, marii contractori nu fac plățile mai departe, iar statul român pare că nu are nicio problemă cu asta.

Pentru a-și recupera banii pentru care au muncit, firmele românești vor fi nevoite să meargă la instanțele de judecată din Budapesta, conform contractelor semnate, dar nimeni nu garantează că vor mai supraviețui până atunci.
În practică, la momentul licitării lucrărilor mari de infrastructură, de fiecare dată se califică cu un punctaj substanțial companii străine foarte mari sau consorții formate din două sau mai multe firme străine. Ulterior, după începerea proiectului, acestea subcontractează majoritatea lucrărilor de construcție către companiile românești care dispun de utilaje și forță de muncă calificată, dar care nu au forța necesară să se poată înscrie pentru a licita un proiect complet de infrastructură.

În realitate, companiile românești realizează lucrările în parametrii agreați de Guvern prin forțe financiare proprii, plătind utilaje și salariile muncitorilor, iar ulterior așteaptă luni de zile decontarea tuturor acestor cheltuieli din partea contractorului principal sau din partea Guvernului, ajungând în cele mai multe cazuri în pragul falimentului, așa cum mi s-a semnalat și în acest moment. Practic străinii vin, câștigă licitații, încasează banii, subcontractează și apoi dispar, iar firmele românești rămân cu datorii, cu facturi și cu salariile neplătite. Așa ceva nu se mai poate accepta!

Voi susține mai multe amendamente prin care statul român să își poată proteja firmele românești, în sensul în care firmele care intră la licitațiile pe marile proiecte de investiții să nu aibă datorii la bugetul de stat, dar nici drepturi litigioase cu antreprenorii sau subantreprenorii din celelalte proiecte avute anterior pe teritoriul României! Voi propune eliberarea unui certificat de bună practică în domeniu, care să fie impus ca portofoliu obligatoriu la prezentarea la orice licitație cu statul român. Nu mai putem accepta să fim bătaia de joc a nimănui, indiferent de steagul sau naționalitatea contractorului principal!

Trebuie să se învețe toți cei care vin să lucreze pentru Guvernul României, că țeparii nu vor mai fi tolerați, dar nici nu vor mai câștiga contracte cu statul!

#fărățeparilaautostrăzi

Senator PSD ALBA
Călin Gheorghe Matieș

Ministrul german al finanțelor, Wolfgang Schäuble, a susținut sancționarea țărilor „problemă” din cadrul uniunii monetare, nu cu excluderea lor, ci cu pierderea suveranității în favoarea Uniunii Europene.

Într-un interviu acordat săptămânalului Stern şi comentat de Deutsche Welle şi RFI, şeful finanţelor germane susţine: „O ţară cu probleme care trebuie ajutată ar trebui să cedeze Uniunii Europene, la schimb, o parte din drepturile sale de suveranitate”. Măsura ar fi mai bună şi mai funcţională decât excluderea unor state din zona euro, spune ministrul. „Europa nu are cum să reuşească dacă nu se stabileşte clar că un stat membru nu poate fi dat afară din zona euro”.

Într-un interviu pentru ZF, ministrul român de externe Teodor Baconschi a susţinut că retragerea unui stat din zona euro ar crea dificultăţi majore întregului spaţiu european, de aceea salvarea eurozonei trebuie să fie obiectivul numărul unu al Uniunii.

Deutsche Welle aminteşte că Wolfgang Schäuble a pledat, într-o scrisoare adresată parlamentarilor conservatori, în favoarea deciziilor luate la ultimul summit special al ţărilor zonei euro pentru salvarea Greciei.

El a admis că planul de salvare a Greciei nu este lipsit de riscuri, susţinând însă că alte variante posibile erau şi mai riscante.

În interviul citat, Schäuble pledează pentru blocarea dreptului la vot al statelor care nu respectă pactul destabilitate şi creştere, o propunere care fusese avansată anul trecut şi de cancelarul Angela Merkel. De altfel, Grecia a experimentat pe propria-i piele o situaţie asemănătoare. Practic,când a fost lansat primul plan de salvare a Greciei de 110 mld.euro, în vreme ce membrii eurozonei analizau situaţia, reprezentanţii acestei ţări au aşteptat la uşă sfârşituldiscuţiilor fără să fie primiţi înăuntru.

Schäuble pledează pentru adâncirea integrării UE, dar cu regulimult mai dure. „Integrarea trebuie să continue, iar unui stat careare probleme i se va acorda ajutor, dar: „va trebui să renunţe la oparte a suveranităţii sale naţionale în favoarea Uniunii Europene „Această măsură este mai eficientă decât dacă anumite ţări cu datorii, membre ale UE, vor fi eliminate din zona euro, explică ministrul german de finanţe.

Sursa: zf.ro