Radiografia rezultatelor dezastruoase de la BAC 2011

Mai bine de o sută de mii de elevi scoşi brusc în afara sistemului educaţional, reprezentând aproape 60% din promoţia celor care şi-au încheiat anul acesta studiile liceale sunt cifrele brute care arată o parte a situaţiei dezastruoase din învăţământul românesc. Întâi de toate, nu i se poate reproşa ministrului că a înăsprit condiţiile de desfăşurare a examenului. Dimensiunile fraudei la bac deveniseră într-adevăr covârşitoare, iar rezultatele erau cu atât mai grave cu cât fenomenul a evoluat concomitent cu relaxarea admiterii în facultăţi. Fără a putea demonstra acumularea unor competenţe de bază, zeci de mii de absolvenţi de liceu erau practic ca şi licenţiaţi, făcând dovada nivelului pregătirii abia în momentul angajării. Măsurile de stopare a fraudei erau aşadar imperative, însă efectul lor nu poate fi cuantificat în lipsa intervenţiei decisive asupra a ceea ce învaţă şi a modului cum învaţă elevii.
lE nevoie de o nouă programă
Intervenţia asupra bacului este de 15 ani încoace instrumentul preferat de către toţi miniştrii Educaţiei. În fond, este mult mai simplu să îţi laşi amprenta pe un examen decât să rezolvi problemele reale ale sistemului. Firesc ar fi fost ca, înainte de a declara bacalaureatul drept un test strict şi riguros, să pui la punct o nouă programă prin intermediul căreia să stimulezi acumularea de cunoştinţe şi să pui bazele principiului enunţat obsesiv: centrarea învăţământului pe competenţe. Cu alte cuvinte, să oferi cursuri diferenţiate în funcţie de specificul fiecărei şcoli, bazate pe o predare flexibilă, cu ore remediale pentru elevii slabi şi ore de pregătire intensivă pentru elevii cu rezultate peste medie. Să pui la dispoziţia şcolarilor manuale atractive, cursuri multimedia şi în general un sistem normal pentru majoritatea statelor UE. Şi, ulterior, să testezi „la sânge”, condamnându-i pe bună dreptate pe cei ce se dovedesc a fi necorespunzători din punctul de vedere al pregătirii liceale.
lBugetul Educaţiei, sub 3 la sută din PIB
Numai că pentru asta ai nevoie şi de bani. Bani pentru dotări, pentru perfecţionarea profesorilor şi, foarte important, pentru motivarea lor. Gravă eroare: Daniel Funeriu a acceptat fără să crâcnească ciopârţirea bugetului Educaţiei, ajuns undeva sub 3% din PIB.
Până acum, Ministerul Educaţiei nu a făcut decât să amâne reformarea programei, în condiţiile în care Daniel Funeriu se află la cârma învăţământului din decembrie 2009. Ţinta pare să fie anul 2012, ceea ce înseamnă că vom mai avea câteva promoţii şcolite după modelul vechi, dar evaluate după noile criterii stricte.
lCât de relevant este bacalaureatul 2011
Spuneam mai sus că nici rezultatele bacalaureatului din acest an nu sunt pe deplin relevante. Cum ar putea fi relevant un examen naţional care în Mehedinţi este trecut în proporţie de 27%, iar în Suceava de 65% dintre candidaţi? Sunt elevii suceveni de două ori mai bine pregătiţi decât cei mehedinţeni, sau supravegherea examinărilor şi corectarea lucrărilor are cu totul alte coordonate în cele două judeţe? Să cumulăm aceste statistici cu miile de sesizări care privesc neregulile la bac venite pe canalele media, pe internet şi prin intermediul numerelor de telefon puse la dispoziţie chiar de Ministerul Educaţiei şi vom avea tabloul complet. Şi această ediţie a bacalaureatului a fost fraudată. Cu siguranţă, nu toţi elevii cuprinşi în rata de 44% a candidaţilor promovaţi îşi merită diploma, aşa cum declara luni Daniel Funeriu, la fel cum este greşit să pui la zid suta de mii de tineri, doar pentru că au nimerit într-un centru de examinare care a respectat rigoarea. (G.A.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI