Programul Rabla Local: Ministerul Mediului va face mai multe schimbări, după ce marile orașe au refuzat să participe
Programul Rabla Local: Ministerul Mediului va face mai multe schimbări, după ce marile orașe au refuzat să participe
Ministrul Mediului reanalizează situația programului Rabla Local după ce reprezentanții municipiilor spun că bugetele locale nu permit un asemenea efort financiar. Este posibil ca autoritățile centrale să suporte, până la 80% din cheltuială, dar asta va însemna, un număr mai mic de rable trimise la fier vechi.
Ploieștiul a fost primul oraș care a anunțat public că nu intră în programul „Rabla Local”. Primarul Piteștiului a transmis același lucru, iar în Miercurea Ciuc – spune edilul șef – au prioritate energia și bursele pentru elevi. Primarii din marile orașe au respins și ei ideea participării la program în forma anunțată de Ministerul Mediului.
Emil Boc, primarul din Cluj Napoca: „Înainte era propunerea ca noi să avansăm toată suma și să o recuperăm la Sfântul Așteaptă. Nu putem, că bugetele noastre sunt oricum vitregite, încălzire, școli, cheltuieli cu contractele, prețurile la electricitate, nu avem bani să punem noi în locul Guvernului.”
Dominic Fritz, primarul din Timișoara: „Noi nu ne putem asuma o cheltuială de 1.500 de lei per rablă și nu ne putem asuma să plătim toată suma de trei mii de lei în avans că municipiu și să sperăm că o recuperăm de la AFM.”
Potrivit formei în care a fost publicat programul „Rabla Local”, în Monitorul Oficial proprietarii mașinilor mai vechi de 15 ani – care decid să le caseze – primesc trei mii de lei la Primărie. Apoi, autoritățile locale urmează să recupereze jumătate din sumă de la Administrația Fondului de Mediu.
Ministerul Mediului se gândeşte să modifice programul
Confruntat cu un val de refuzuri de a intra în program Ministerul Mediului se gândeşte să îl modifice.
Tanczos Bârnă, ministrul mediului, Apelor și Pădurilor: „Vom reanaliza inclusiv procentul de contribuție, aici s-a propus un procent de 75, 80 la sută, sunt de acord inclusiv cu acest lucru, doar să reușim să pornim un program care este comun, care implică și autoritatea locală.”
Pentru sesiunea din acest an, Administrația Fondului pentru mediu avea de dat 50 de milioane de lei, pentru a casa 33.000 de mașini din toată țara, inclusiv în comune. În realitate vor fi distruse probabil 20.000. Primarul Brașovului, care avea bani pentru 1000 de rable, se bucură că reducerea contribuției locale îi permite să scape de şi mai multe.
Allen Coliban, primarul din Brașov: „Noi vom putea să creștem numărul de beneficiari, numărul de autovehicule vechi pe care le scoatem din uz, de la aproximativ o mie, cât am alocarea bugetară, la 5 mii.”
Primăriile trebuie să se înscrie în program începând cu 23 septembrie, iar alocarea banilor se face pe principiul primul venit – primul servit.
O săptămână mai târziu, și proprietarii rablelor pot depune cereri pentru a obține prima de casare. Este bine să verifice înainte dacă în localitatea lor se dau aceste prime.
Sursa: stirileprotv.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]