// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi: Ce presupune această procedură și cum poate fi, mai exact, revocată. Rolul pe care îl are Klaus Iohannis

Procedura de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi: Ce presupune această procedură și cum poate fi, mai exact, revocată. Rolul pe care îl are Klaus Iohannis.

Potrivit articolului 54, alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în lege.

Astfel, Klaus Iohannis poate să refuze motivat revocarea sau numirea în funcțiile de conducere menționate, aducând la cunosștință publicului motivele refuzului.

”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, se arată în articolul 54 la alineatul 4.

 Totodată, articolul 51 este cel care stabilește cum poate fi stabilită revocarea din funcția de conducere, ținând cont de următoarele motive:

„a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.

La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere. La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă”.

Sursa: evz.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

loading...

6 Răspunsuri la Procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi: Ce presupune această procedură și cum poate fi, mai exact, revocată. Rolul pe care îl are Klaus Iohannis

  1. Lazăr 23.02.2018 la 13:37

    Kovesi dă bine la CV ,dar nici cu Pascu nu mi rușine ….

  2. Ezechiel 24.02.2018 la 9:08

    Nu a revenit la numele de domnișoară că una e să fi confundată cu un Jew și alta ca descendentă din procuror comunist ….

  3. Themis 24.02.2018 la 19:53

    Nu-i Cosma ,Ghiță etc mai bun ca „zdreanță” dar marea problemă a d-rei Codruța este dosarul fratelui său care putrezește printr-un seif în timp ce fratele expreședintelui și-a ispășit pedeapsa cu executare !? ……

  4. marius 25.02.2018 la 8:38

    Cine o contesta pe Angelina Joli e un penal. Cine o ridica la cer un căutător al adevărului. Cine are o părere și nu și-o exprimă , un iresponsabil. Cine o privește de sus în jos, un excitat de drept comun. Cine o privește de sus în jos, un impertinent fără margini. Cine o privește în ochi, un îndrăgostit de cătușe și adevăr. Cine nu difuzează mesaje de susținere un împătimit al fărădelegilor. Cine nu protestează contra e Gică contra și cine protestează pro e Gică Hagi. Cine se ascunde în spatele feței e un fățarnic, dar cine se ascunde sub fusta DNA-ului e un factor de coagulare a intimităților justiției. Dar cel mai important: cine s-a călugărit trebuie neaparat să-i pună poza distinsei doamne în chilie. Aceasta îl va feri, pe adevăratul căutător spiritual, de tentații, gânduri păcătoase și fapte reprobabile.

  5. Mandarină 26.02.2018 la 22:09

    Dosarele DNA sunt 1%din totalul celor aflate pe rol, dar sunt 99 % mai mediatizate în media pro/contra ; pentru zeci,sute de mii de cetățeni care apelează la instanță judecătorii invocă proceduri,excepții doar, doar poate resping acțiunea sau până la urmă dau o soluție ..care „consolidează” bugetul de stat . Dacă nu ai trecut prin” sala pașilor pierduți ” nu poți fii decât partizan, dacă faci politică nu poți fii obiectiv cu starea de drept și de fapt din justiția română !

  6. Scrisoare deschisa 26.02.2018 la 23:01

    Ministerul Justitiei induce neîncredere în procurori şi judecători.
    Peste 1.000 de magistraţi transmit o scrisoare deschisă în care îşi manifestă susţinerea faţă de justiţie şi sistemul judiciar şi adresează critici la adresa ministerului. În opinia magistraţilor, dezbaterile publice recente pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene.