Primăria Zlatna a rescris o pagină din istorie: VIDEO cu primul drum, la Alba Iulia, al ”Crăiței”, locomotiva cu aburi fabricată în 1906
Primăria orașului Zlatna, prin achiziționarea și recondiționarea trenului de epocă, a rescris o pagină din istorie. Momente din primul drum al ”Crăiței”, după mai bine de 20 de ani, au fost filmate și postate pe canalul Youtube, iar imaginile surprinse sunt demne de urmărit.

”Sper să scoatem un Ordin de ministru pentru ruta Zlatna – călători – Alba Iulia să poată circula turiștii cu acest tren. Vreau să terminăm și celelalte două vagoane pentru că nici n-am mai avut curajul să insist să le restaurez. Trenul va avea în compunere trei vagoane, acesta cu care am venit astăzi, unul de restaurant și altul de călători. Ultimele două sunt mai scurte și mai vechi. Sunt foarte frumoase și văd lumea cu cât drag vine să le fotografieze și se miră când văd locomotivă cu aburi în funcțiune. Chiar am nimerit, în 17 octombrie, o zi frumoasă. Este, cred, (n.r. locomotiva) cea mai autentică din Europa la această oră. Sper să fie atractivă și pentru orașul nostru, Zlatna. Vom face o asociație de dezvoltare intercomunitară cu Primăria Alba Iulia și vom lega Zlatna, prin acest tren, de programele turistice ale Cetății Alba Carolina”, a afirmat primarul Silviu Ponoran.
Primarul orașului Zlatna a precizat că acest drum a fost unul de probă, pentru a vedea care sunt costurile cu deplasarea, urmând să facă demersurile necesare pentru ca trenul să circule regulat, în funcție de solicitări. Acesta funcționează, pe linii cu ecartament normal, pe lemne și cărbuni, iar viteza maximă la care poate ajunge este de 15 km/h.
Locomotiva a fost fabricată în anul 1906 la Borsig, lângă Berlin, iar Primăria Zlatna, printr-un proiect în colaborare cu CJ Alba, a cumpărat-o cu 4.000 de euro și a investit 150.000 de euro pentru recondiționarea sa. Totodată, pe lângă aceasta, s-au mai achiziționat trei vagoane, unul fabricat în 1909 fabricat la Győr și alte două fabricate la Budapesta în 1902, respectiv 1896.
Locomotiva face parte din patrimoniul național al României, categoria Tezaur, și nu a mai funcționat de mai bine de 20 de ani. Potrivit primarului Silviu Ponoran, în secolul XX, locomotiva transporta marfă în Piața Obor după care a ajuns în zona Covasna unde transporta lemne.
Locomotiva, ce face parte dintr-o serie limitată de 6 astfel de vehicule, a fost achiziționată în 2013 de Primăria Zlatna, iar în ultimii ani a stat într-un depou din Sibiu, fiind, apoi, restaurată la Cluj.
Silviu Ponoran a afirmat că trenul de epocă ar putea fi închiriat pentru realizarea unui film, în acest sens existând deja solicitări. (D.S.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
VIDEO | A început magia de Crăciun într-un sat din Alba: Oamenii au pus mână de la mână și au împodobit o stradă întreagă din sat
A început magia de Crăciun într-un sat din Alba: Oamenii au pus mână de la mână și au împodobit o stradă întreagă din sat În satul Tărtăria din comuna Săliștea magia Crăciunului a început să cuprindă treptat așezarea unde, în urmă cu ceva ani, au fost descoperite tăblițele cu cea mai veche scriere din lume. […]
Caz ȘOCANT în Alba: Adolescentă de 13 ani, VIOLATĂ și bătută timp de mai multe luni de un tânăr de 20 de ani. Agresorul, REȚINUT de polițiști
Caz ȘOCANT în Alba: Adolescentă de 13 ani, VIOLATĂ și bătută timp de mai multe luni de un tânăr de 20 de ani. Agresorul, REȚINUT de polițiști Un tânăr de 20 de ani a fost reținut de polițiștii din Alba după ce a violat și bătut în mod repetat o adolescentă de 13 ani, din […]
VIDEO | 36 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: În 18 decembrie 1989, la Timişoara a fost instituită legea marţială, iar tinerii mureau pe treptele Catedralei, în numele Libertăţii
36 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: În 18 decembrie 1989, la Timişoara a fost instituită legea marţială, iar tinerii mureau pe treptele Catedralei, în numele Libertăţii În urmă cu 36 de ani, în 18 Decembrie 1989, Timişoara era precum un oraş sub asediu. Urmele luptelor de peste noapte se vedeau peste tot, iar pavajul din […]