Primăria Alba Iulia inaugurează Traseul de Nord din Şanţurile Cetăţii
Sâmbătă, 30 aprilie a. c. va fi inaugurat Traseul de Nord din cadrul Şanţurilor Cetăţii Alba Carolina. Acesta este cel mai lung traseu dintre toate, cuprinzând 4 bastioane: Bastionul Sfântul Mihail, Bastionul Sfânta Elisabeta, Bastionul Carol al VI-lea şi Bastionul Capistrano.
Bastionul Sfântul Mihail a fost distrus parţial în 1922, cu ocazia lucrărilor de construcţie a Catedralei Ortodoxe. În vârful acestuia se găseşte stema Austriei, reprezentată de o pajură imperială ce poartă pe piept un scut al cărui câmp neornamentat este tăiat de o fascie. Emblema este încadrată de animale fantastice, reprezentări hibride de volute şi capete de reptile. Deasupra platformei de piatră exista statuia Sfântului Mihail, patronul bastionului.
Bastionul Sfânta Elisabeta a fost denumit după numele împărătesei Elisabeta Cristina de Braunschweig. În vârful acestuia se află un grup sculptural format dintr-un medalion pe care este reprezentat un leu tenant, o coroană imperială aflată deasupra emblemei şi un mascherone situat la baza acesteia.
Bastionul Carol a fost primul bastion construit dintre cele 7 bastioane ale Cetăţii. Piatra de temelie a acestuia a fost pusă la 4 noiembrie 1715, fiind dedicat împăratului Carol al VI-lea, pe timpul căruia s-a construit cetatea.
Bastionul Sfântul Capistrano (Transilvaniei) a primit această denumire ca simbol al alipirii Transilvaniei Imperiului Habsburgic. Grupul sculptural din vârful bastionului este constituit din stema Transilvaniei şi a Ungariei, încadrate de trupurile a două sirene, deasupra cărora se află o coroană imperială. În interiorul acestui bastion, de-a lungul timpului, a funcţionat unul dintre cele două depozite de pulbere ale cetăţii Alba Carolina, o moară, precum şi o cramă.
Traseul Nordic are o suprafaţă totală de 50.762 de metri pătraţi, dintre care peste 40% va fi suprafaţă verde. Odată cu inaugurarea Traseului de Nord suprafaţa totală a Parcului din Şanţurile Cetăţii va ajunge astfel la 93.616 mp, dintre care zona verde va reprezenta nu mai puţin de 43.192 mp.
De asemenea, tot pe Traseul de Nord va fi dezvelită o nouă statuie dedicată memoriei soldaţilor români necunoscuţi din regimentele de graniţă româneşti ale armatei austriece. Ţinând cont că avem de-a face cu un PARC organizat în interiorul unui sistem militar defensiv, amplasarea unei statui reprezentându-i pe soldaţii români din trupele de graniţă ale armatei austriece a fost un lucru firesc. Noua statuie reprezintă de această dată un toboşar român din cadrul armatei austriece.
Pe acest traseu vor fi amenajate şi cele două grădini spectaculoase prin concepţie: Grădina Romană şi Grădina Japoneză, completând astfel PARCUL din Şanţurile Cetăţii.
Vă aşteptăm la inaugurarea Traseului de Nord şi a Traseului Celor Trei Fortificaţii sâmbătă, 30 aprilie, cu începere de la ora 11.00 (punctul de întâlnire: Parcul din faţa Catedralei Reîntregirii, lângă Underground).
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special
Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special Lae Dreghici a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 5 septembrie 2026, când și unde va avea loc noul său spectacol de cascadorie. Anunțul a fost făcut în mediul online. „Dragi prieteni, în această seară […]
VIDEO | „Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți
„Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți Un pasionat de automobile Mercedes-Benz a venit tocmai de la Constanța la Alba Iulia pentru întâlnirea anuală Mercedes Clasic Retromobil Club […]
Video | O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești”
O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești” Broderie migăloasă, modele recuperate din muzee, pânză românească și ore întregi de muncă. Floricica Domnica Ciucur transformă motivele tradiționale românești în ii, costume populare, tablouri și obiecte artizanale personalizate. Pentru ea, broderia nu este doar o […]