Turiştii care vor să ajungă pe Transalpina vor putea să vadă traseul cu punctele de interes, on-line, pe un site care are o hartă tridimensională, prima realizată în format 3 D cu această şosea, dar şi o sumedenie de infomaţii, la zi, legate de această importantă cale rutieră montană.

Este vorba despre pagina de internet rancaonline.ro, unde sunt disponibile sute fotografii şi informaţii utile despre Transalpina, istoricul Transalpinei dar şi date referitoare la locurile de cazare, vile, pensiuni, hoteluri din zonele ce tranzitează Transalpina: Novaci, Ranca, Obârşia Lotrului, Lacul Oaşa, Lacul Tău Bistra, Dobra Şugag, Capâlna, Săsciori, Pianu de Sus, Petreşti, Sebeş. Site-ul pune la dispoziţia turiştilor fiecare unitate de cazare, cu nr de telefon.

Harta interactivă tridimensională ghidează turiştii pe Transalpina. Câteva clik-uri pe „mouse” le va arăta traseul exact pe care doritorii îl pot vizualiza gratuit pe calculator. Pe Harta Transalpinei sunt punctate toate lacurile şi vârfurile muntoase pe care şoseaua montană le tranzitează.

Vedeţi  AICI HARTA în format 3 D a Transalpinei.

Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, numită şi „Drumul Regelui”,  care a devenit în ultimii ani un adevărat fenomen turistic. Pe perioada celor trei luni în care drumul este integral deschis circulaţiei rutiere, zeci de mii de turişti, dintre care foarte mulţi străini, vizitează această superbă zonă montană cu peisaje de vis. Transalpina leagă Transilvania de Oltenia pe o distanţă de 148 km, între municipiul Sebeş din judeţul Alba şi localitatea Bengeşti din judeţul Gorj. În judeţul Alba, drumul străbate Valea Sebeşului, o zonă deosebit de pitorească pe care marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu pe bună dreptate a “botezat-o” Valea Frumoasei. Drumul este asfaltat 99.99% iar calitatea asfaltului este ireproşabilă. Chiar dacă DN 67C este un drum naţional, acesta trece printr-o zonă sălbatică, neadaptată traficulului auto: se face uneori slalom printre vaci aflate la păscut, măgari, oi, grupuri de capre, etc.

Şoseaua şerpuieşte printre munţi cu păduri de foioase, însoţeşte apa limpede a râului Sebeş, cu salba de hidrocentrale şi lacurile de acumulare de la Tău şi Oaşa, trecând pe lângă versanţi stâncoşi cu izvoare cristaline şi ajungând la pădurile de conifere, scăldate de razele soarelui. La un moment dat, drumul se bifurcă, putându-se ajunge după 29 km la Petroşani, respectiv după 41 km la Voineasa. În judeţul Gorj, cu câteva zeci de kilometri înaintea Popasului Urdele, aflat la 121 km de Alba Iulia, după urcarea serpentinelor, apare golul alpin. La Popasul Urdele, cel mai înalt punct al traseului, se înfăţişează ochiului turistului un platou imens cu pajişte alpină pe care “au răsărit” parcă stânci răzleţe, iar în prăpastie se ascunde, între câteva creste, un lac natural. Şoferii trebuie să fie pregătiţi însă pentru orice, deoarece pe Transalpina nu există semnal pe nicio reţea de telefonie mobilă, iar de la Şugag până la ieşire din judeţul Alba singurele popasuri turistice sunt Restaurantul-pizzerie “Popasul Regelui”, de la Tău şi Cabana Oaşa.

Drumul şi-a luat numele de la latinescul “Transalpina” (ţara de dincolo de munţi), cum era numită în vechile texte şi hărţi latineşti Ţara Românească, şi e supranumit “Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1938 l-a inaugurat parcurgându-l el însuşi, împreuna cu familia regală. Deşi este mai înaltă mult mai veche şi mai frumoasă decât Transfăgărăşanul, este mai puţin cunoscută pentru  că , Transalpina, cu toate ca este catalogat drum naţional, DN 67c (parţial), nu a fost până în 2009 niciodată asfaltată. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmizegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 şi reablitată de nemţi în al Doilea Război Mondial, după care a fost dată uitării de autorităţile române.

Astăzi,  este printre puţinele drumuri din ţară pe care se poate ajunge cu maşina până la nori şi… chiar deasupra lor. Transalpina se întinde pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul.

Tuturor drum bun, cale bătută!