Prețul motorinei pune pe butuci agricultura românească: Fermierii din Alba și din țară plătesc mai mult decât competitorii lor din Europa și din lume
Prețul motorinei pune pe butuci agricultura românească: Fermierii din Alba și din țară plătesc mai mult decât competitorii lor din Europa și din lume
România își împovărează fermierii cu unele dintre cele mai mari costuri la motorină, în timp ce state precum Franța, SUA, Canada sau Australia folosesc politici fiscale și scheme de sprijin pentru a-și proteja producătorii. Agricultorii avertizează că taxarea excesivă și costurile tot mai mari de producție pot accelera decapitalizarea fermelor, insolvențele și dependența de importuri.
Fermierii români ajung să suporte costuri cu motorina semnificativ mai mari decât competitorii lor direcți, într-un moment în care presiunea fiscală și costurile de producție pun tot mai multă presiune pe agricultura autohtonă.

Avertismentul vine din partea lui Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, care susține că România riscă să-și sacrifice producătorii pentru a acoperi dezechilibrele bugetare ale statului.
„În timp ce alte state își protejează fermierii, industria și capitalul autohton, România pare să aleagă o direcție opusă”, atrage atenția Nicu Vasile.
România, printre țările cu cea mai scumpă motorină din comparație
Datele prezentate de Pact arată diferențe importante între prețurile motorinei înregistrate în luna iulie. În clasamentul menționat, Rusia avea un preț de aproximativ 0,79 euro/litru, SUA – 0,87 euro/l, China – 0,97 euro/l, Canada – 1,07 euro/l, Australia – 1,16 euro/l, Argentina – 1,23 euro/l, Noua Zeelandă – 1,34 euro/l, Turcia – 1,54 euro/l, Franța – 1,78 euro/l, Ungaria – 1,90 euro/l, în timp ce România ajungea la 2,00–2,08 euro/litru.
În aceste condiții, România se poziționează în partea superioară a clasamentului, deși veniturile și nivelul de competitivitate al economiei sunt, în opinia reprezentanților Pactului, inferioare celor din multe dintre statele analizate.
„Pentru fermieri, transportatori și industrie, fiecare cent în plus la combustibil înseamnă costuri de producție mai mari și competitivitate mai redusă”, susține Nicu Vasile.
Diferențe uriașe pentru fermieri
Problema este și mai vizibilă atunci când este analizat costul motorinei suportat efectiv de agricultori pentru lucrările agricole.
Potrivit datelor prezentate de Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, costul motorinei pentru pregătirea și întreținerea culturilor ajunge în România la aproximativ 1,72 euro/litru.
Prin comparație, în Franța costul indicat este de 1,22 euro/litru, în Australia de 0,86 euro/l, în SUA de 0,73 euro/l, în Canada de 0,88 euro/l, în Rusia de 0,60 euro/l, iar în Argentina de 1,02 euro/l.
Diferențele sunt semnificative și se traduc direct în costurile de producție ale fermelor.
„Aceste diferențe explică de ce fermierii români intră în competiție cu un handicap major”, avertizează președintele Pactului.
Fermierii reclamă presiuni financiare și probleme de aprovizionare
În plină campanie de recoltare, agricultorii reclamă nu doar nivelul ridicat al prețurilor, ci și dificultăți în aprovizionarea cu motorină și presiuni financiare tot mai mari.
Reprezentanții Pactului cer autorităților să analizeze cu maximă transparență aceste situații, astfel încât să fie eliminate eventualele suspiciuni privind funcționarea pieței și să fie garantată aprovizionarea normală cu combustibil în perioadele agricole critice.
Potrivit lui Nicu Vasile, continuarea actualei politici fiscale și economice ar putea avea efecte în lanț: ferme decapitalizate, investiții amânate, insolvențe, executări silite, reducerea producției interne și creșterea dependenței României de importuri.
„România trăiește din împrumuturi”
Criticile reprezentanților Pactului nu se limitează la prețul motorinei. Aceștia acuză o abordare economică în care povara dezechilibrelor bugetare este transferată către mediul privat și populație.
„Deficitul bugetar nu poate fi redus prin falimentarea mediului de afaceri românesc și prin sărăcirea populației”, afirmă Nicu Vasile, care susține că România are nevoie de reforme reale, reducerea risipei administrative, eficientizarea companiilor de stat și stimularea investițiilor.
În opinia sa, economia nu poate deveni competitivă prin taxe mai mari și costuri de producție în creștere, ci prin investiții, producție și susținerea capitalului autohton.
„România trăiește din împrumuturi. Statul se împrumută pentru a acoperi cheltuieli curente, firmele se împrumută pentru a supraviețui, iar populația se împrumută pentru a face față costului vieții. Acest model nu este sustenabil”, avertizează acesta.
De ce este atât de scump combustibilul într-o țară cu tradiție petrolieră?
Una dintre cele mai dure întrebări ridicate de Pact vizează paradoxul unei țări cu o lungă tradiție în industria petrolieră.
România a avut și are resurse de petrol și gaze, rafinării și o industrie petrolieră construită de-a lungul generațiilor. Cu toate acestea, agricultorii și antreprenorii români ajung să suporte prețuri la combustibil care, potrivit datelor prezentate, depășesc nivelurile din numeroase state concurente.
„Cum este posibil ca o țară cu tradiție în industria petrolieră să ajungă să suporte costuri atât de ridicate pentru combustibil?”, întreabă Nicu Vasile.
În opinia sa, este o întrebare legitimă la care cetățenii au dreptul să primească răspunsuri clare.
„Nu este firesc ca o țară care a scos petrol din pământul ei și și-a construit cu propriile resurse rafinăriile să ajungă să cumpere motorina la prețuri care îi falimentează propriii fermieri și antreprenori”, susține reprezentantul fermierilor.
Mesajul transmis de acesta este tranșant: resursele și bogăția unei țări trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei și la bunăstarea cetățenilor, nu să devină o povară pentru cei care produc și investesc.
Se cere o schimbare de direcție
În viziunea Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, România are nevoie de o economie bazată pe producție, investiții și competitivitate, nu pe împrumuturi și consum.
„Un stat puternic nu își sacrifică propriii producători pentru a acoperi dezechilibre bugetare pe termen scurt”, afirmă Nicu Vasile.
Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă este un parteneriat între sectorul agricol și societatea civilă. Din acesta fac parte LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Patronatul Român Alba, Asociația Agricultorilor Maghiari – Organizația Mureș, Asociația Țara Vinului și Asociația Județeană a Crescătorilor de Animale „Apulum” Alba.
sursa: Agerpres
foto: arhivă (cu rol ilustrativ)
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Foto | Comuna Mirăslău devine hub auto regional: DP World lansează primul coridor feroviar pentru vehicule finite spre sud-estul Europei
Comuna Mirăslău devine hub auto regional: DP World lansează primul coridor feroviar pentru vehicule finite spre sud-estul Europei DP World a finalizat prima livrare de vehicule finite din Zeebrugge (Belgia) către zona Aiud (România), marcând lansarea unui nou coridor feroviar care conectează Europa de Vest cu sud-estul continentului. Transportul inițial, cu destinația Chișinău (Republica Moldova), […]
Prețurile carburanților, puse „sub control” de autorități: TVA de 9% la locuințe, prelungit până la 30 septembrie 2026
Prețurile carburanților, puse „sub control” de autorități: TVA de 9% la locuințe, prelungit până la 30 septembrie 2026 Președintele Nicușor Dan a promulgat, marți, 4 august 2026 două legi menite să limiteze impactul scumpirilor din piața petrolieră și să protejeze cumpărătorii de locuințe afectați de majorarea TVA. Una dintre legi instituie măsuri de intervenție pe […]
Foto | Elevi militari albaiulieni, experiență internațională în Munții Bucegi, alături de colegi din Europa: „O experiență de neuitat”
Foto | Elevi militari albaiulieni, experiență internațională în Munții Bucegi, alături de colegi din Europa: „O experiență de neuitat” Cea de-a treia ediție a Taberei de vară cu participare internațională a adus din nou împreună elevi din colegiile naționale militare din țară dar și din Estonia, Ucraina, Belgia, Letonia și Ungaria, memebre ale Forumului Școlilor […]