Premierul Ilie Bolojan: „În România cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”
Ilie Bolojan: „În România cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”
Premierul Ilie Bolojan a reclamat, joi, 22 ianuarie 2026, dezechilibre în administraţia locală, referindu-se la dependenţă mare de transferurile de la bugetul de stat, venituri reduse din taxele şi impozitele locale, dar şi la cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale.
Premierul a realizat o analiză comparativă cu alte state din UE şi a constatat că, în general, administraţiile locale europene îşi acoperă din venituri proprii salariile personalului, lucru care nu se întâmplă şi în România. Multe dintre aceste dezechilibre ar urma să fie corectate prin asumarea reformei administraţiei.

„Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:
1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:
*Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB
*Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.
2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse
*Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB
* Media europeană = 3,68% din PIB
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
*în România = 0,55% din PIB
*media în UE = 1,85% din PIB
România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.
În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.
3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale
În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.
În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.
În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.
În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
4. Investiții locale ridicate
Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE.
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.
Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.
Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.
𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞
Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni:
*crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;
*reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;
*stimulează dezvoltarea economică locală;
*descentralizează competențe către autoritățile locale;
* susține performanța în administrație.
În discuțiile de ieri (n.a. miercuri, 21 ianuarie 2026) cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a scris premierul Ilie Bolojan pe pagina proprie de Facebook.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Schimbare importantă la pensii din 2026: Femeile au nevoie de un stagiu contributiv mai mare pentru pensionare
Schimbare importantă la pensii din 2026: Femeile au nevoie de un stagiu contributiv mai mare pentru pensionare Stagiul complet de cotizare contributiv a crescut de la 1 august 2026 la 33 de ani și 6 luni pentru femeile care solicită pensionarea pentru limită de vârstă, potrivit calendarului de aplicare a Legii nr. 360/2023. Modificarea reprezintă […]
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
