Ștefan Stănuș este ciobanul modern, student la două facultăți, care a crescut la oi, face brânză și călărește de la patru ani.

La 25 de ani, tânărul s-a ambiționat să facă în paralel silvicultură la Brașov și marketing la Cluj, iar perioada de pandemie, cu cursuri online, i-a prins tare bine. Nu renunță să își ajute familia, la ferma de lângă Aiud și vrea să găsească echilibrul între cele două lumi, adică să aducă mediul online și managementul afacerilor în oierit.

Pianu de Sus e un sat cu oameni gospodari, loc care a dat la 1918 un deputat pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Pe o uliță mărginașă, un tânăr vine spre casă. Se schimbă în haine de casă și intră împreună cu mama sa într-o clădire amenajată de curând, vizavi de proprietate. E o mică hală, în care se prepară brânza și tânărul lucrează cot la cot cu cea care i-a dat viață. Îl cheamă Ștefan Stănuș, e copil de ciobani și a crescut de când s-a născut printre oi. La 25 de ani, e însă student la două facultăți și se grăbește să scurgă zerul, pentru că trebuie să fie în casă, la cursuri online.

Este student în anul 4 la silvicultură, în Brașov, dar în acest an a început și o facultate de științe economice, la Cluj. Povestește că s-a orientat spre silvicultură pentru că s-a gândit că e un domeniu mai apopiat de lumea lui, de lumea pășunilor pe care a copilărit, dar vrea mai mult. Băiatul de la stână s-a gândit că niște studii economice i-ar prinde bine, mai ales că vrea să își ajute familia să crească afacerea cu lactate și oi.

Ștefan Stănuș: „Da, este important, pentru că dacă ai o sumă de bani o analizezi, unde investești, să ne susținem după aceea, dacă pică subvențiile, să ai, să fii pe picioarele tale, altfel riști falimentul.”Se pregătește deja pentru licență, iar perioada de pandemie l-a determinat să se înscrie la o nouă facultate, pentru că îi este mai ușor, cât timp cursurile sunt online. Dacă restricțiile trec și se revine la normal, spune că se va muta la Cluj.

Ștefan: „Poate mulți nici nu merg la facultate, vor să muncească, să aibă bani repede, dar nu se gândesc că o facultate îți poate aduce pe termen lung bani mai mulți. Nu avem răbdare, ne uităm la cei care au făcut și acum au bani și vrem și noi. Nu ne uităm în cât timp au făcut și ce sacrificii au făcut. Vrem și noi rapid și nu ne gândim la mâine și atunci facem multe greșeli.”

Dorul de casă îl aduce, însă, odată la câteva săptămâni, și la Pianu, dar și lângă Aiud, acolo unde părinții lui au aproape o mie de oi. De aici își ia energia, de la turmele de pe coline și de la ferma în care a rămas fratele lui mai mare, să își ajute părinții.

Ștefan a fost dus de mic, în vârf de munte, acolo unde la stana de la mare înălțime, tatăl lui l-a învățat să întoarcă oile, dar și să horeasca și să joace, cum fac ciobanii de mii de ani prin aceste locuri.

Niculiță Stănuș, tatăl lui Ștefan: „Mergeam cu el, era bun, harnic.”

Povestea lui Ștefan pare a fi un capitol desprins din „Moromeții” lui Marin Preda. În timp ce tatăl dorea să-l aibă de mare ajutor la stână, mama și sora mai mare a lui Ștefan au vrut să-l vădă băiat cu carte. Sora a ajuns profesoară într-un sat din Banat și încă din facultate a tras și de Ștefan să nu renunțe la școală, mai ales că a fost de vreo două ori corigent în gimnaziu și liceu și nici măcar nu-și dorea să dea Bacalaureatul. Miron, fratele tânărului, mărturisește că vizita la o verișoară de la Timișoara i-au schimbat opțiunea.

Miron, fratele lui Ștefan: „A fost plecat în Germania să ia o mașină și s-a oprit la o verișoară, la sat, în Banat. Și ea învăța pentru facultate. E super din toate punctele de vedere.”

Elena Stănuș, mama lui Ștefan: „Foarte mult ne-am bucurat.”

Când alți absolvenți de liceu își doreau telefoane scumpe și alte acareturi, el a cerut părinților să îi plătească ore intensive de meditații, șase luni, la mai multe materii, o școală de după școală, care l-a ajutat să ia Bacalaureatul și mai apoi să fie admis la facultate. Băiatul care lipsea de la ore și-a uimit astfel toți profesorii din comuna natală.

Ștefan: „Mi-au zis vreo doi că degeaba înveți, că nu iei BAC-ul, tot la oi te întorci, și prietenii și foștii colegi de la liceu.”

Se pregătește pentru licență și a făcut cerere să meargă la facultate și în pandemie, chiar dacă de multe ori e singur în clasă, la laboratoare.

Ca să nu îi fie urât, pune muzică de fluier. Se poate concentra mai bine și e ca în copilărie.

Ștefan: „Înainte nu era tehnologie și oamenii cântau cu fluierul la stână. Și acum îmi amintesc că poate oamenii nu mai sunt, că erau în vârstă.”

Decan facultate: „Ștefan pentru noi e un student foarte bun, prin proiectul de diplomă.”

Astăzi, cei din familie văd că studiile și viața de la oraș îl schimbă pe Ștefan. E alt băiat și vine cu idei noi pentru comunitate, proiecte care nu vizează doar viața la țară. La Facultatea de Silvicultură i-a venit ideea unui proiect bazat pe sponsorizări, prin care oamenii care reciclează materialele plastice, din orașe, să primească în schimbul lor copăcei, pe care să îi planteze prin oraș.

Ștefan: „Reducem și poluarea prin dioxid de carbon. Plasticul e o mare problemă.”

Pentru Ștefan, cei 25 de ani pe care i-a străbătut România sunt ani în care el a văzut schimbare majoră în viața ciobanului român. Mai puține locuri de pășunat, mai puțină izolare, păstori conectați la internet și la societate. Dar spune că oamenii de la țară, mai ales tinerii, au rămas la fel de indiferenți față de ce se întâmplă în satul și comuna lor. Fiecare își vede de muncă, de probleme lui și nu mai e timp de lucruri făcute împreună.

Ștefan: „De la noi trebuie să vină schimbarea.”

De când e student, și-a convins părinții să pună etichete pe produsele lactate și să le vândă nu doar la piața din Aiud, ci și în mediul online, pe un site și o pagină de Facebook dedicată micilor producători din Alba.

La Brașov locuiește cu chirie, împreună cu iubita sa, la rândul ei studentă și, de loc, tot din Alba.

Ștefan Stănuș e păstorul cu studii al zilei de mâine. Ciobanii moderni păstrează tradiția cu laptop și tabletă, dar și cu făcut de brânză și hoinărit călare, pe dealuri. Cu fonduri europene și multe idei.

Pe dealurile cu păduri ruginii și pășuni încă verzi din Albă, Ștefan Stanus rescrie povestea ciobanului modern, iar cultură pastorală cunoaște noi valențe, în ultimul sfert de secol. E convins că muncă fizică și studiul fac casă bună. Speră că produsele lui se vor vinde tot mai bine, iar locurile natale vor atrage turism și bunăstare, acolo unde tinerii vor aduce un suflu nou și o schimbare de mentalitate.

La 25 de ani, Ștefan vrea să găsească echilibrul între cele două lumi, vrea să aducă mediul online și planul de afaceri în oierit, vrea să aducă și comerțul din acest domeniu în secolul vitezei și al tehnologiei.

Sursa: stirileprotv.ro