Potrivit statului român, investiţiile majore în exploatarea aurului în Baia de Arieş sunt răspunsul pentru problemele sociale şi de mediu din Apuseni!

După ce statul român a participat cu succes la telenovela RMGC  – aproximativ 500 de milioane de dolari învârtiţi în economia naţională, investiţia iniţială a României constând doar în concesionarea unor perimetre din Roşia Montană şi mai ales necontestarea unor rezultate furnizate de Gabriel Resources, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a anunţat că va mai concesiona 24 de perimetre pentru activităţi de explorare a mai multor zăcăminte, inclusiv aur. Unul dintre acestea este cel de la Geamăna – Colţii Lăzarului în Alba, pe raza administrativă a oraşului Baia de Arieş şi masoară 7,285 km pătraţi.

Perimetrul din Roşia Montană pentru care compania Roşia Montană Gold Corporation are licenţă de exploatare a zăcămintelor de aur şi argint are o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi.

Ofertele pentru noua licitaţie organizată de ANRM vor putea fi depuse până pe 14 august, iar pe 20 august vor fi aflate firmele care vor concesiona terenurile.

Dacă vor trece în faza de exploatare a aurului, noile proiecte de minerit vor utiliza, cel mai probabil, tehnologia obţinerii mienreului prin cianurare. În Uniunea Europeană se exploatează zăcăminte aurifere doar pe bază de cianură.

În prezent, mine operaţionale de mici dimensiuni sunt în Finlanda (Kittila) şi în Grecia (Olympos). Însă, Parlamentul European a emis o recomandare pentru oprirea exploatării resurselor minerale folosind cianura, pe tot cuprinsul Uniunii Europene.

Dincolo de acest fapt, prezenţa unui uriaş lac de decantare în Munţii Apuseni a zădărnicit obţinerea avizului de mediu pentru exploatarea aurului la Roşia Montană. Din 2006 în România nu s-a mai extras nici un gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

După publicarea în Monitorul Oficial a firmei câştigătoare a  licitaţiei pentru concesionarea perimetrului din Baia de Arieş este necesară autorizarea de către ANRM a începerii activităţilor miniere, titularul licenţei de exploatare având obligaţia de a face dovada accesului la suprafeţele necesare desfăşurării lucrărilor, ceea ce presupune consultarea comunităţilor locale şi obţinerea consimţământului proprietarilor de terenuri.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale menţionează că în Uniunea Europeană exploatarea aurului din minereuri aurifere şi auro-argentifere la scară largă se face utilizţnd tehnologia pe bază de cianuri.

Localitatea Geamăna a ajuns faimoasă în Europa, datorită imaginilor cu turla unei biserici care parcă cere ajutor lui Dumnezeu, ieşind din lacul care a înghiţit întregul sat pentru a se crea iazul de decantare pentru exploatarea cuprului realizată de societatea Cupru Min SA din Abrud. Pentru ca apa să fie neutralizată în acest iaz compania minieră cheltuie zilnic mii de euro, fără a avea o perspectivă concretă în ceea ce priveşte ecologizarea reală a mediului înconjurător.

Astfel, în condiţiile unei poluări istorice fără leac, posibilitatea unor noi investiţii, conforme cu stricteţea normelor de mediu actuale, pare a fi cea mai viabilă soluţie atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru situaţia economică, inclusiv pentru lipsa de locuri de muncă, din Apuseni. Totuşi, după experienţa avută în ultimii 17 ani cu proiectul RMGC de la Roşia Montană, coroborată cu cotaţia relativ scăzută a aurului de pe bursa metalelor, şi cu costul crescut al producerii unui gram de aur sau argint, statului român nu îi va fi uşor să găsească un investitor serios care să fie disponibil să investească, nu să fie doar un intermediar, cum s-a întâmplat în cazul privatizării eşuate a Cupru Min.

sursa foto: greenly.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI