Poarta de Sud a Castrului Roman
Unul dintre cele mai atractive monumente pe care le găsim la Traseul celor Trei Fortificaţii este fără îndoială Poarta de Sud a Castrului Roman. Mărturie veche de peste două mii de ani a civilizaţiei romane pe aceste meleaguri, Poarta Principalis Dextra, cum era numită, ne vorbeşte de vremuri demult apuse şi despre o perioadă înfloritoare a vechiului Apulum.
Castrul de la Alba Iulia a fost ridicat în anul 106, pe cea de-a treia terasă a Mureşului, pentru cantonarea, în această importantă zonă, a Legiunii XIII Gemina, dislocată tocmai din Vindobona (actualul oraş Viena) şi care avea aici rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Fortificaţia a fost amplasată în mijlocul sistemului defensiv al Daciei şi la intersecţia principalelor căi de comunicaţie ce asigurau legătura cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi cu oraşele importante ale provinciei. De asemenea, castrul a fost ridicat în relativa apropiere a districtului aurifer al Munţilor Apuseni. Fortificaţia avea o formă patrulateră, cu laturile aproximativ egale, delimitând o suprafaţă interioară de 19 hectare. Accesul în incinta castrului se realiza prin intermediul a patru porţi dispuse câte una pe fiecare latură. Poarta de Sud este singura care se mai poate vedea în prezent. Ea face parte din categoria porţilor duble şi era încadrată de două turnuri.
Cea mai vizibilă mărturie a civilizaţiei romane la Alba Iulia este această Poartă, pe care astăzi o putem admira datorită eforturilor care au fost depuse pentru restaurarea şi punerea ei în valoare. Acest monument a fost restaurat în perioada 2009-2010, iar fondurile pentru lucrări au provenit din trei surse: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi, nu în ultimul rând, S.C. Grup Corint S.A., firma care a executat lucrările de reconstituire şi restaurare. În viitorul apropiat se doreşte realizarea unui traseu turistic care să pună în valoare vestigiile romane amplasate pe latura de sud în cadrul sistemului militar defensiv al Cetăţii Bastionare care va fi integrat în Traseul celor Trei Fortificaţii. Alături de Poarta Principalis Dextra vor constitui puncte de atracţie şi locuinţa romană de pe ravelinul Sfântul Francisc de Paola dar şi zona unde se găseşte fragmentul din drumul principal al castrului, Via Principalis. Într-un proiect de hotărâre aprobat anul trecut de Consiliul Local Alba Iulia se prevede amenajarea, în cadrul acestui nou traseu turistic a două spaţii de expoziţie cu obiecte sub protecţie, a unui lapidariu şi a unei pasarele pietonale peste situl istoric.
Astăzi, Poarta de Sud a castrului roman din oraşul nostru poate fi vizitată de către toţi cei care vin la Traseul celor Trei Fortificaţii. Deopotrivă, turişti români şi străini vin şi admiră frumuseţea acestei porţi de fortificaţie romană, unde elemente de piatră nouă cu altele vechi de două mii de ani, recompun cu o deosebită eleganţă o mărturie palpabilă a şederii aici a vestitei Legiuni a XIII-a Gemina.
Emanuel DRĂGUŞIN
Biroul de presă al SC Grup Corint SA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, zi de reflecţie asupra culturii române, care omagiază oameni remarcabili
15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, zi de reflecţie asupra culturii române, care omagiază oameni remarcabili Ziua Culturii Naționale este sărbătorită la data de 15 ianuarie și reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui […]
14 ianuarie 2026: Anul Nou, conform calendarului iulian. Originea acestuia și de ce a fost înlocuit cu cel gregorian
14 ianuarie: Anul Nou 2026, conform calendarului iulian. Originea acestuia și de ce a fost înlocuit cu cel gregorian Astăzi este noul an conform calendarului iulian. Acest calendar este „strămoșul” celui gregorian, folosit de majoritatea țărilor. Calendarul iulian datează de pe vremea Împăratului Iulius Cezar. Acesta l-a pus pe un astronom pe nume Sosigene să […]
14 ianuarie: Anul Nou pe stil vechi 2026. Cum sărbătoresc Revelionul ortodocșii de rit vechi
14 ianuarie: Anul Nou pe stil vechi 2026. Cum sărbătoresc Revelionul ortodocșii de rit vechi O mulțime de tradiții și obiceiuri vin odată cu Crăciunul și Anul Nou „pe stil vechi”, indiferent că e vorba de basabeni, ucraineni, ruși lipoveni sau sârbi. Pentru aceste sărbători se fac colaci speciali, se prepară mâncăruri alese, se merge […]