Plantele medicinale din Munții Apuseni, sursă considerabilă de venit, pentru locuitorii cătunului Ghețari. Sunt vândute pe bani grei în Germania

Plantele medicinale din Munții Apuseni, sursă considerabilă de venit, pentru locuitorii cătunului Ghețari. Sunt vândute pe bani grei în Germania

Una din cele mai benefice plante din punct de vedere medicinal, Arnica montană, aduce venituri suplimentare locuitorilor din cătunul Ghețari, din Munții Apuseni.

Aici a fost dezvoltată a mică afacere care are clienţi exclusiv din Germania. Planta este folosită ca ingredient pentru creme care regenerează pielea şi încetineşte îmbătrânirea.

Locuitorii din Gheţari parcurg zilnic peste 10 kilometri în căutarea plantei miraculoase. Plantele sunt preluate la centrul de colectare din Gheţari, iar ulterior se usucă şi se vând clientului din străinătate. În fiecare an, de aici pleacă 1,5 tone de flori de arnică.

La centrul de colectare, arnica este preluată, verificată să fie culeasă fără codiţe şi pusă la uscat în sistem ecologic. Un kilogram de arnica se plăteşte cu aproximativ 10 lei, însă preţul plantei uscate este mult mai mare la vânzarea în străinătate. Singură ţară unde mai creşte această plantă este Spania.

Proiectul datează din perioada 2000 – 2004, când Universitatea Albert Ludwigs din Germania a coordonat Proiectul Apuseni – o şansă pentru Ţara Moţilor, care a avut ca scop cercetarea şi dezvoltarea durabilă a satului Gheţari din comuna Gârda de Sus. Proiectul a fost o cooperare germano-română, fiind finanţat de Ministerul German al Educaţiei şi Cercetării.

În cadrul acestui proiect, s-a stabilit că în zona de studiu există 491 de specii de plante, iar 242 dintre acestea sunt medicinale. Între speciile medicinale se afla şi Arnica montana, care era folosită nesustenabil (supra-recoltare, calitate slabă a materialului verde, preţ de achiziţie redus, comerţ neechitabil etc.).

Acest cadru a creat premisele iniţierii Proiectului Arnica – Conservation of Eastern European medicinal plants: Arnica montana în România, care a fost condus de WWF Marea Britanie şi finanţat de fundaţia Darwin din Anglia în perioada 2004 – 2007.

Scopul proiectului a fost de a elabora un sistem de folosire sustenabilă a speciei Arnica montana în beneficiul conservării biodiversităţii şi bunăstării populaţiei locale. Rezultatele obţinute au stat la baza elaborării unui plan de management durabil de conservare şi folosire a speciei. Una dintre ideile proiectului a fost de a organiza o structură care să dezvolte sistemul creat şi, în consecinţă, a apărut firma Ecoherba Gârda de Sus.

Ecoherba a fost concepută pentru a fi activă în regiunea centrală a Munţilor Apuseni. Cercetările ulterioare au scos la iveală că sistemul dezvoltat acţionează într-o zona prea restrânsă, iar în afara acestuia specia Arnica montana este supraexploatată. Prin urmare, Ecoherba a sprijinit înfiinţarea firmei Bioflora Apuseni pentru a implementa sistemul sustenabil în regiunea de nord a Munţilor Apuseni. Societatea Bioflora a avut în anul 2020 o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei şi un profit de 832.000 de lei. Întreaga activitatea s-a desfăşurat cu nouă angajaţi.

Activitatea de recoltare este foarte bine organizată şi funcţionează după o serie de proceduri prestabilite; deşi specia se colectează de mai bine de 30 de ani, recoltarea sustenabilă a apărut odată cu implementarea acestui proiect. Localnicii recoltează arnica atât de pe propriile proprietăţi, cât şi de pe pajiştile comunale. Asta se întâmplă în urma unui proces de instruire pentru a se asigura sustenabilitatea activităţii.

În felul acesta, materialul proaspăt recoltat a devenit tot mai calitativ (recoltarea inflorescenţelor doar în zilele însorite, cu un peduncul cât mai scurt, când florile sunt deschise, fără inflorescenţele bătrâne sau boboci), iar culegătorii primesc un preţ corect, în funcţie de numărul de kilograme predate.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI