Opinii - Comentarii

Plăcuţele regelui Matei Corvin

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Aţi văzut dragi români, ce s-a întâmplat din nou cu plăcuţele de la… picioarele Monumentului corvinian? Pur şi simplu într-o dimineaţă de iulie – recent – mâini tupeiste trezite în zorii dimineţii, au acoperit placa aceea cu textul istoricului Iorga ce nu poate fi comparat, ca expansiune intelectuală, capacitate creatoare cu niciun istoric maghiar – prin care s-a reamintit lumii că doar poporul său (român) l-a învins în bătălia de la Baia – fapt trecut în paginile de istorie ajunse până la noi. Peste textul iorgian s-a suprapus mizeria unui gest insalubru. Ba mai mult, un reprezentant al maghiarimii şi-a permis să ne dea lecţii de patriotism, cerând să fie înlăturat definitiv şi în locul lui să apară un alt text cu bătălia de la Vaslui. Deci, nici mai mult nici mai puţin ni s-a bătut cu pumnul în masă, într-o chestiune ce  ne aparţine ca fapt istoric, geografico-teritorial, ca esenţă a românităţii. Atunci de ce să ne mirăm că viceprimarul Clujului n-a avut nicio reacţie demnă de funcţia pe care o ocupă, în ţara din care face parte. Într-o bună zi o să ne trezim că vor să mute Clujul mai aproape de Tisa, că ne vor dicta ce să facem cu propria noastră biografie, cu Limba Română, cu numele de Ţară. A permite asemenea fapte, mărunte în aparenţă, doar de dragul mariajului politic, este o mare dezamăgire. Până unde merge răbdarea noastră, laşitatea, încăpăţânarea, revanşardismul, dispreţul lor pentru valorile noastre naţionale? Îşi permit să ne dicteze, să ne ofenseze, să ne marginalizeze la noi în ţară! Şi stăm, şi stăm cu mâinile, cu bunul simţ, privirile încrucişate. Ni se spânzură Eroii, ni se muşcă mereu din limba ce-o vorbim, din valori, ni se impune o altfel de structură a hărţii patriei şi noi le zicem chiar „sărutmâna”! „Bine-aţi făcut! Continuaţi cu fărădelegile voastre! Vă admirăm. Distrugeţi-ne!”
Nu-s vorbe goale. Ele au acoperire prin tot ce fac unii de etnie maghiară. Dacă nu intervenim la timp ne vor sfârteca întreaga demnitate. Aicea nu-i vorba de „cioc-boc, cioc-boc”, ci de integritatea poporului român, de virtuţile sale incontestabile recunoscute de-o lume întreagă.
Eram la Cluj.
M-am dus să revăd textul lui Iorga!
Ce mirare pe un paznic molâu!
Ce bucurie a celor ce-şi râd în barbă prin coclaurile iredentiste.
Ion AIUDEANU


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

2 octombrie 2026: Dan Spătaru, „Regele aplauzelor”, ar fi împlinit astăzi 87 de ani

Ioana Oprean

Publicat

în

2 octombrie 2026: Dan Spătaru, „Regele aplauzelor”, ar fi împlinit astăzi 87 de ani Pe 2 octombrie 1939 s-a născut la Aliman, în județul Constanța, Dan Spătaru, unul dintre cei mai îndrăgiți interpreți de muzică ușoară din România. Ar fi împlinit astăzi 87 de ani. Se stingea din viață pe 8 septembrie 2004, la aproape […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

NOSTALGIA revine la Cluj-Napoca. „Balul Bobocilor” transformă BT Arena într-o uriașă petrecere Retro-Disco-Future

Dan HENEGAR

Publicat

în

NOSTALGIA revine la Cluj-Napoca. „Balul Bobocilor” transformă BT Arena într-o uriașă petrecere Retro-Disco-Future, în 31 octombrie NOSTALGIA revine în această toamnă la Cluj-Napoca, iar următoarea întâlnire cu publicul din Transilvania este programată pentru sâmbătă, 31 octombrie 2026, la BT Arena. De această dată, conceptul evenimentului readuce în actualitate unul dintre momentele memorabile ale adolescenței: Balul […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce parfumuri a purtat Regina Maria: Făcea reclamă la Mon Boudoir în 1922, dar ar fi preferat unul de violete indiene, primit de la un Maharajah. Legenda parfumului care persistă pe holurile de la Pelișor

Ioana Oprean

Publicat

în

Ce parfumuri a purtat Regina Maria: Făcea reclamă la Mon Boudoir în 1922, dar ar fi preferat unul de violete indiene, primit de la un Maharajah. Legenda parfumului care persistă pe holurile de la Pelișor Regina Maria apărea, în anul 1922, în reclama casei franceze Houbigant pentru Mon Boudoir, devenind una dintre primele figuri regale […]

Citește mai mult