Peștera Ghețarul de la Scărișoara, o mare afacere la negru

Cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba, Peștera Gheţarul de la Scărişoara, este vizitat săptămânal, în perioada verii, de mii de turiști. În același timp, prima peșteră declarată Monument al naturii în România este și o afacere. Nu în actele contabile se pare, ci la negru.

Asta susțin cel puțin cinci persoane care au vizitat Gheţarul în ultima lună. Toți, au remarcat cu surprindere că deși au plătit tariful de 11 lei pentru accesul în peșteră, au primit în schimb un bilet de 1 leu.

Prima sesizare în legătură cu această practică a celor de la Gețar am primit-o în urmă cu o lună. De atunci începând, i-am rugat pe toți cei care intenționau să viziteze “perla” Apusenilor să verifice dacă bănuiala se confirmă. Și s-a confirmat în toate cazurile.

Câteva sute de turiști vizitează zilnic, în weekend, acest loc spectacular apreciat de specialiști ca fiind cel mai mare şi cel mai vechi bloc de gheaţă subteran din lume. Numărul lor, în perioada de vârf, ajunge la peste o mie săptămânal.

Banii încasați se varsă teoretic în conturile Administrației Parcului Natural Apuseni. Practic însă, cei zece lei nefiscalizați pentru fiecare plătitor de bilet pot fi folosiți după bunul plac al celor care îi taxează pe vizitatori.

Unde ajung acești bani negri, deloc puțini în urma unui calcul simplu, este o întrebare la care sperăm să primim un răspuns.

Am încercat să sesizăm această situație directorilor Administraţiei Parcului Natural Apuseni, respectiv Alin Moş și George Costea, care însă nu au putut fi contactați telefonic.

Descrierea peşterii:
Peştera are 3 intrări, şi se află la o altitudine de 1165m faţă de nivelul mării. Ea are o lungime de peste 700m şi o diferenţă de nivel de 105m. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50m şi un diametru de 50m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” al cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 metri cubi ce are o grosime maximă de 36 m, cu strate datate de la o adâncime de circa 20m (din cei 36 m determinaţi) care au între 2000 şi 3500 de ani vechime. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectorului cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă. Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate intra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj. În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon knirschi”, iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost  dezgropat un schelet de Rupicapra.”

Peştera Gheţarul de la Vârtop (cunoscută sub mai multe denumiri: Peştera Minunată sau Gheţarul de la Casa de Piatră) este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Deşi intrarea în peşteră era cunoscută de localinici de sute de ani, ea este atestata ştiinţific abia din 1955. Peştera este declarată monument al naturii din anul 1957 şi rezervaţie speologică din anul 1969.

Bogdan Presecan

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI