Peste un milion de tineri aleg să locuiască cu părinții în România. Procentajul, în creștere în ultimii 20 de ani

Peste un milion de tineri din România aleg să locuiască cu părinții. În ultimii 20 de ani numărul lor a crescut constant, continuând și în prezent în direcție ascendentă. Potrivit sociologilor tendința este normală, dacă ținem cont că noua generație nu pune mare preț pe ce așteaptă societatea de la ea. Anul acesta, și pandemia a contribuit din plin la această situație.

Lucian are puțin peste 20 de ani și este unul din tinerii care au fost nevoiți în ultimele luni să se întoarcă în casa părintească. Are o firmă care organizează evenimente, dar restricțiile impuse de pandemie i-au redus activitatea spre zero.

„Din păcate, odată cu debutul pandemiei, am putut să îmi mai permit doar o lună de zile să plătesc chiria, apoi am fost nevoit să mă întorc acasă, să mă mut din nou cu părinții, deoarece eu am o firmă de organizare evenimente, iar societatea mea nu a mai putut să facă profit. Nu putem discuta despre profit în această perioadă. Astfel, a trebuit să mă întorc cu părinții mei. Este destul de frustrant să știi că vrei să muncești, ai muncit, ți-ar permis să stai singur, iar acum să te vezi din nou la mâna lor”, mărturisește Lucian Budulan.
A crescut și vârsta căsătoriei

Statisticile spun că fetele sunt primele care pleacă din casa părinților, în jurul vârstei de 25 de ani. Le urmează și băieții, la 30 de ani. Tendința e ca vârsta părăsirii casei părintești să fie mai mare. În urmă cu 20 de ani, doar 3 din 10 bărbați de 30-34 de ani mai locuiau în casa natală.

Astfel, în 2002, 58,5 la sută dintre bărbații de 25-29 de ani locuiau cu părinții. 20 de ani mai târziu, numărul lor a ajuns la 63,5 la sută. Dintre bărbații de 30-34 de ani, în anul 2000, statisticile spun că 30,8 la sută locuiau în casa natală. În prezent, vorbim de peste 45 la sută.

„Bărbatul, la rândul lui, preferă prima dată să trăiască viața așa cum viața este percepută în anul de grație 2020 decât să se așeze la casa lui, așa cum era presiunea în anii 90-2000. Ceea ce se întâmplă acum este o aliniere la comportamentul occidental. Comportamentul occidental care ne-a devenit extrem de cunoscut odată ce societatea s-a deschis către valorile de acolo. Și atunci nu facem decât să investim mai mult în noi decât în ceea ce societatea aștepta de la noi”, explică Gelu Duminică, sociolog.

A crescut și vârsta căsătoriei în România, de la 26 de ani în 1990, la peste 33 de ani în prezent.

Unul dintre motivele pentru care tinerii aleg să stea mai mult cu părinții este prețul ridicat al locuințelor.

Sursa: digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI