Rămâi conectat
Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Actualitate

Performanță: În 2021, trenurile din România au întârziat în total 6 ani și jumătate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Performanță: În 2021, trenurile din România au întârziat în total 6 ani și jumătate

Țara noastră bate anual record după record într-un clasament pe care nu-l dorește nimeni, anume cel al întârzierilor la trenurilor de călători, fie ele publice sau private.

Anul trecut, România a înregistrat un nou record al întârzierilor la tren: 3.487.509 de minute, ceea ce înseamnă un total de 6,6 ani, dacă sunt adunate toate întârzierile fiecărui tren în parte, așa cum au fost ele raportate de către Ministerul Transporturilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Față de anul precedent, 2020, întârzierile sunt mai mari cu un an și opt luni. Recordul absolut al întârzierilor a fost înregistrat în anul 2018, cu 9 ani de întârzieri totale. Viteza medie cu care au circulat trenurile în România în 2021 a fost de 45 km/h, cu doar 5 km/h mai mult față de viteza medie a unui biciclist la Tour de France.

România înregistrează an de an un număr uriaș de minute de întârzieri la trenurile de călători. Recordul absolut al întârzierilor a fost consemnat în anul 2018, când s-au acumulat 4.767.238 minute de întârzieri, ceea ce echivalează cu un pic peste 9 (nouă) ani.

Digi24.ro a studiat cu atenție rapoartele de activitate depuse de Ministerul Transporturilor, documente stufoase de sute de pagini anual, pline de date, de unde a extras pentru dumneavoastră informații pentru acest articol.

În 2021 au fost emise aproape 55 de milioane de bilete de tren, majoritarea (42 de milioane) fiind plătite către CFR Călători. Clasamentul este urmat de Regio Călători – 4.9 milioane călători, Transferoviar Călători – 4.7 milioane călători, Interregional Călători – 1.7 milioane călători, Softrans – 419.728 călători, Astra Trans Carpatic – 234.770 călători.

Tot anul trecut a fost înregistrată o creștere cu circa 5 milioane de călători expediați față de anul 2020. Așa se explică de ce în 2021 au fost mai multe întârzieri ale trenurilor de călători față de anul precedent.

Mai exact, anul trecut numărul total al întârzierilor a fost de 3.487.509 de minute (ceea ce înseamnă 6 ani și jumătate), iar în 2020 a fost de 2.560.489 minute (echivalentul a 4,8 ani de întârzieri). Trendul pare să fie îngrijorător dat fiind faptul că, deși 2020 și 2021 au fost ani de pandemie, cu numeroase restricții de circulație, în anii predecenți numărul întârzierilor era ceva mai mic: 3.234.459 de minute în 2017 (6,1 ani), 2.553.618 de minute în 2015 (4,8 ani), 3.125.192 de minute în 2014 (5,9 ani).

Întârzierile cumulate ale operatorilor privați de călătorie însumează în anul 2021 nu mai puțin de 685.105 minute, ceea ce înseamnă 1,3 ani de întârzieri.

Comparația cu Japonia

Din datele Ministerului român al Transporturilor rezultă că fiecare tren care a circulat anul trecut a avut o întârziere medie de 3,48 de minute la fiecare 100 de kilometri parcurși. Potrivit documentelor companiei japoneze de transport feroviar, întârzierea medie la transportul de călători în anul 2020 în Țara Soarelui Răsare a fost de 12 secunde pentru fiecare tren în circulație, aici fiind incluse și întârzierile datorate dezastrelor naturale. Întârzierea medie acceptată în cazul japonezilor este de 30 de secunde pe tren, pe parcursul unui an, potrivit datelor oficiale.

Care este viteza medie a trenurilor din România

În România au circulat zilnic anul trecut 1478 de trenuri de călători, respectiv 351 de trenuri de marfă. Viteza medie cu care au circulat trenurile de călători a fost de 44,68 km/h, iar a celor de marfă de 15,49 km/h. Prin comparație, cicliștii și alergătorii de maraton cu condiții fizice speciale, pot menține o viteză medie de 30-35 km / h pentru câteva ore. S-a calculat că în ultimii ani viteza medie a unui campion la Tour de France a fost de 40-41 de km/h. Pe coborâri, rutierii profesioniști ating deseori viteze incredibile la 100km/h, iar recordul a fost înregistrat de ciclistul german Marcus Burghardt – 130,7 km/h.

27% dintre podurile feroviare din România au durata de viață expirată

Un amănunt interesant din ultimul raport de activitate al Ministerului Transporturilor pe anul trecut spune că mai bine de un sfert din podurile și podețele de pe rețeaua feroviară publică din România au durata de viață proiectată expirată. Cităm din document: „Pe rețeaua feroviară publică există un număr de 17.689 poduri și podețe cu o lungime totală de 190,698 km, din care 4.375 poduri (3.028 metalice și 1.347 masive), 190 viaducte (108 metalice și 82 masive) și, respectiv, 13.124 podețe (1.887 metalice și 11.237 masive). Circa 27% dintre acestea au durata de viață proiectată expirată”.

Același document spune că la finalul anului 2021 Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. înregistra o pierdere în sumă de 8.841.090 lei (faţă de o pierdere de 281.682.668 lei pentru anul 2020) și avea de încasat creanțe restante în valoare de 1.697.534,86 mii lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Retailerii se tem că sezonul de Crăciun ar putea fi cel mai rău din ultimul deceniu: Perspectivele sunt din ce în ce mai sumbre

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Retailerii se tem că sezonul de Crăciun ar putea fi cel mai rău din ultimul deceniu: Perspectivele sunt din ce în ce mai sumbre

Europenii au cumpărat în weekendul de Black Friday smartphone-uri, decoraţiuni de Crăciun, pulovere şi bijuterii, dar perspectivele pentru sezonul sărbătorilor au rămas întunecate, au declarat retailerii.

Un sondaj efectuat de asociaţia germană a comercianţilor cu amănuntul HDE, care reuneşte 400 de companii, a arătat că puţin peste jumătate dintre comercianţi au declarat că sunt încă nemulţumiţi de vânzări, săptămâna trecută, faţă de aproximativ 30% care au fost mulţumiţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Comercianţii cu amănuntul din Europa se tem că sezonul comercial de Crăciun ar putea fi cel mai rău din cel puţin un deceniu, deoarece cumpărătorii reduc cheltuielile, afectaţi de inflaţia de două cifre şi de creşterea facturilor pentru energie.

Cu toate acestea, primele indicii sugerează că Black Friday a oferit o oarecare uşurare. ”Afacerile au crescut în mod clar în weekend”, a declarat directorul general al HDE, Stefan Genth.

În Ţările de Jos, datele din tranzacţiile cu cardul de credit şi din magazinele online au arătat o creştere puternică de la an la an pentru săptămâna de Black Friday, deşi inflaţia de 15% din Olanda a jucat un rol important. Datele de la International Card Services au arătat că numărul tranzacţiilor din Olanda a crescut cu 12% şi cheltuielile cu 30%, pe ansamblul săptămânii.

Achiziţiile mari, cum ar fi electronice şi mobilier, au fost rare. Cele mai mari cheltuieli au fost în magazinele universale, pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte şi pentru mâncare şi băuturi, a spus ICS.

Retailerii italieni au oferit o imagine mixtă. Giulio Felloni, preşedintele Federazione Moda Italia Confcommercio, un organism comercial pentru comercianţii italieni de modă, a declarat pentru Reuters că vânzările din sector au scăzut cu 10-15% faţă de anul trecut. „Black Friday şi-a pierdut o parte din semnificaţia pentru comercianţii de modă, deoarece nu mai este într-o singură zi, ci se întinde pe o săptămână sau chiar o lună. Încă funcţionează pentru electrocasnice, electronice, vânzări online”, a spus Felloni.

În schimb, Gabriel Meghnagi, de la secţiunea din Milano a asociaţiei de comercianţi italieni Confcommercio, a declarat că vânzările în weekendul trecut au crescut ”cu mai mult de 10%” de la an la an, cumpărătorii cheltuind în medie 150-160 de euro fiecare, crescând la peste 200 de euro pentru îmbrăcăminte.

HDE se aşteaptă ca vânzările cu amănuntul din Germania să însumeze peste 120 de miliarde de euro în noiembrie şi decembrie, în scădere cu 4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Doar 20% dintre respondenţii la sondajul HDE au declarat că sunt optimişti în ceea ce priveşte vânzările de acum până la sfârşitul anului.

”Afacerile de Crăciun sunt marcate de criza energetică. Comercianţii cu amănuntul simt incertitudinea consumatorilor”, a spus Genth.

În Marea Britanie, volumul plăţilor efectuate de Cyber ​​Monday a crescut cu 5% faţă de aceeaşi zi din 2021, arată datele de la Barclaycard Payments. Barclaycard Payments, care spune că procesează aproape 1 liră (1,20 USD) din fiecare 3 lire cheltuite pe carduri de credit şi de debit în Marea Britanie, a declarat că tranzacţiile de plată de Black Friday au crescut cu 3,59% faţă de anul trecut.

Numărul cumpărătorilor de Black Friday din Marea Britanie a crescut cu 9,3% de la un an la an, potrivit datelor firmei de cercetare Springboard, dar este în scădere cu 17,5% faţă de 2019. Numărul de cumpărători de sâmbătă şi duminică a crescut cu 14,8% şi respectiv cu 8,5% faţă de anul precedent.

Separat, luni, Confederaţia Industriei Britanice (CBI) a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în noiembrie şi magazinele se pregătesc pentru un decembrie dificil, deoarece criza costului vieţii reduce puterea de cheltuială a consumatorilor.

sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Niciun şofer băut, drogat sau fără permis care a produs un accident mortal nu mai scapă de închisoare – Proiect

Ziarul Unirea

Publicat

în

Niciun şofer băut, drogat sau fără permis care ucide oameni nevinovaţi să nu mai scape de executarea pedepsei cu închisoarea, se arată în proiectul de modificare a legislaţiei penale depus de Senatorul PSD Robert Cazanciuc la Parlament.

„Aşa cum am promis, astăzi am depus proiectul de modificare a legislaţiei penale pentru ca niciun şofer băut, drogat sau fără permis care ucide oameni nevinovaţi să nu mai scape de executarea pedepsei cu închisoarea. M-am bucurat să constat că iniţiativa şi-a găsit zeci de susţinători, colegi senatori, care au semnat la depunerea ei. Proiectul îşi urmează cursul legislativ firesc, dar sper şi îmi doresc ca legea să ajungă la promulgare cât mai repede posibil”, a scris Cazanciuc pe Facebook.

Elit - Gustul Desăvârșit

El anunţase în 20 noiembrie că va introduce, din nou, în circuitul parlamentar această propunerea legislativă, iniţiată în 2019 şi respinsă în iunie 2021 de Camera Deputaţilor. „România ocupă, în anul 2021, pentru al cincilea an consecutiv, primul loc în Europa la numărul de morţi în accidente rutiere. 1.779 de decese în total. Una dintre cauze o reprezintă consumul de alcool sau de substanţe interzise, pe lângă neglijenţă sau calitatea infrastructurii rutiere. În anul 2019, am demarat o iniţiativă de modificare a legislaţiei penale astfel încât niciun şofer băut, drogat sau fără permis care a produs un accident mortal să nu mai poată scăpa de pedeapsa cu închisoarea.

Astăzi, de Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Accidentelor Rutiere, anunţ public că voi relua iniţiativa pentru modificarea legii împotriva şoferilor care se urcă la volan fără să aibă dreptul de a conduce şi provoacă accidente rutiere mortale”, spunea în urmă cu o săptămână Robert Cazanciuc.

Parlamentarul PSD adăuga că iniţiativa sa a fost respinsă de camera decizională „din raţiuni politice absurde şi în mod sfidător la adresa interesului general al societăţii de a proteja în mod real viaţa şi de a pune capăt carnajului de pe şoselele României, inclusiv prin pedepse foarte aspre care să aibă un rol preventiv profund inhibitor”.

„În fiecare an îşi pierd viaţa sau sunt rănite grav, în accidente produse de cei care conduc fără permis, băuţi sau drogaţi, aproximativ 500 de persoane. În Capitală, cel puţin, în luna iulie, au fost descoperiţi la volan mai mulţi şoferi drogaţi decât băuţi. Cu alte cuvinte, toţi cei care cred că pot conduce un autovehicul fără permis, băuţi sau drogaţi trebuie să ştie că vor merge direct la închisoare în situaţia în care vor produce un accident rutier soldat cu victime. O iniţiativă în memoria lui Ciprian, Ion, Gheorghe, Alexandru şi a celor 100 de persoane care au pierit pe şosele din data de 8 iunie 2021 (momentul votului de respingere din Camera Deputaţilor) şi până astăzi, din cauza unor „şoferi” inconştienţi”, a mai spus Cazanciuc.

Senatorul social-democrat a adăugat că dedică această iniţiativă legislativă „memoriei Anastasiei, fetiţa care anul acesta, chiar de Ziua Copilului, la doar 4 ani, a fost spulberată de un şofer fără permis, într-o goană nebună prin localitate”.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Peștera Sfântului Andrei – prima biserică creștină din țara noastră

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Peștera Sfântului Andrei – prima biserică creștină din țara noastră

Peștera „Sfântului Andrei” (30 noiembrie) este una dintre cele mai frumoase și concrete mărturii ale creștinismului de pe pământul românesc, aflându-se printre primele locașuri creștine. Aceasta datează din jurul anului 60 d. Hr., când Sfântul Apostol Andrei sosea în cetatea Tomisului pentru a o creștina, iar peștera era locul unde obișnuia să se retragă.

Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

El este unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos și printre primii care au fost chemați să-l urmeze pe Mântuitorul, fiind fratele lui Simon Petru (Sfântul Apostol Petru). Lui i-a revenit partea Sciției (Dobrogea de azi) pentru a propovădui, ajungând astfel să devină „apostolul românilor”. Peșterii i se mai spune „Bethleemul creștinismului românesc”.

Elit - Gustul Desăvârșit

În perioada medievală (cu precădere sub ocupația otomană), a fost lăsată uitării. Apoi, abia pe la mijlocul secolului al XX-lea este scoasă la lumină, sfințită și deschisă spre vizitare și pelerinaje. În apropierea ei s-au construit două biserici, într-una din ele aflându-se moaștele apostolului.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Andrei • Nume derivate din Andrei sărbătorite de Sf Andrei

În apropiere de Ion Corvin, un sat din judeţul Constanţa, există o peșteră care este considerată a fi primul lacaş de cult creştin din România. Legenda locului spune că, în urmă cu două mii de ani când apostolul Andrei a ajuns în Dacia, el a locuit pentru o vreme în această peşteră.

Preoții cultului local, numiți în balada ”Peștera Sfântului Andrei” ”sfinți”, l-au primit cu dragoste în mijlocul lor pe Sfântul Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus, care ajunsese pe aceste meleaguri propovăduind cuvântul Evangheliei Mântuitorului. Ei i-au oferit găzduire în grota venerată astăzi de creștini.

Astăzi, Peştera Sfântului Andrei face parte din complexul mănăstirii „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În biserica din curtea mănăstirii se păstrează o lacră cu o părticică din degetul apostolului Andrei, adusă de la Mitropolia Trifiliei din Grecia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea