Pentru a le salva de la tinciul portocaliu, termopanul alb şi piticii de păşune, Consiliul Judeţean Alba cumpără case tradiţionale moţeşti pentru a le conserva şi valorifica ”in situ”

Pentru a le salva de la tinciul portocaliu, termopanul alb şi piticii de păşune, Consiliul Judeţean Alba cumpără case tradiţionale moţeşti pentru a le conserva şi valorifica ”in situ”

Pentru ca gospodăriile tradiționale din Apuseni să nu fie înghițite până la urmă de expansiunea haotică a tinciului de un portocaliu orbitor, asortat cu termopanele albe combinate de minune şi cu piticii și lebedele din porțelan, care înlocuiesc cu brio bălțatele eco de pe pășunile alpine, Consiliul Județean Alba a găsit în cele din urmă banii necesari salvării acestora. Mai exact, a demarat procedurile pentru achiziţia directă din catalogul SEAP având ca obiect ”Identificarea gospodăriilor tradiţionale în vederea conservării în situ – zona Ţara Moţilor – comunele Arieşeni, Gîrda de Sus, Scărişoara, Horea, Albac, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Avram lancu, Vidra, Sohodol, Ciuruleasa”. Valoarea estimată a achiziţiei: 55.000 de lei, fără TVA, suma fiind deja prinsă în bugetul CJ Alba pentru 2017.

Câștigătorul licitației – SC Capitel Proiect SRL Alba Iulia prin arhitect Marius Barbieri, ar trebui să identifice gospodăriile tradiționale din zonele Arieşeni, Gîrda de Sus, Scărişoara, Horea, Albac, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Avram Iancu, Vidra, Sohodol, Ciuruleasa în vederea păstrării și promovării arhitecturii valoroase specifice zonei, precum și în perspectiva includerii lor într-un circuit al caselor tradiționale din zonă în cadrul unui muzeu în aer liber.

În cadrul studiului vor fi inventariate și identificate gospodăriile tradiționale existente în toate zonele menționate, fiind întocmite fișe ale acestora care vor cuprinde următoarele elemente: încadrarea în teritoriu, ortofotoplanuri cu coordonate, relevee (plan dimensionat sumar, fațade cu figurarea materialelor utilizate), scurt istoric al gospodăriilor, precum și date privind proprietarii, material fotografic, date privind starea de conservare, utilizarea actuală; intervenții necesare pentru conservarea gospodăriilor, propuneri de includere a gospodăriilor în trasee de vizitare. Vor fi indicate căile de acces, posibilități de acces (auto sau pe jos), distanțe kilometrice, starea drumurilor, puncte de interes din zonă, alte recomandări.

Conform caietului de sarcini, toate aceste documentații trebuie realizate până în 25 noiembrie. Tendințele în arhitectura din zona Munților Apuseni au fost detaliat prezentate într-o publicație realizată în anul 2012, în cadrul proiectului ”Arhitectură locală. Conștientizare și valorizare”, inițiat de către filiala Alba a Ordinului Arhitecților din România și finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură. ”Mutațiile survenite în modul de viață al localnicilor, dornici să își asigure un confort sporit, evoluția din domeniul materialelor de construcții, influențele provenite din zonele limitrofe, în special cele urbane, dar mai ales necunoașterea și neglijarea patrimoniului arhitectural și etnografic al zonei au determinat utilizarea unor elemente de arhitectură străine locului. Acestea au avut un puternic impact negativ asupra aspectului satelor, prin modificarea aspectului unitar și a imaginii lor tradiționale. (…)

Peisajul montan specific satelor și comunelor din Țara Moților este unul sensibil la intervenții umane, iar dezvoltările rapide, prin noi construcții, pot să-l transforme iremediabil. În acest context, proiectul «Arhitectura locală. Conștientizare și valorizare» oferă soluțiile: respectarea unor principii simple de construire și ocupare a terenurilor, în momentul realizării unor construcții noi și restaurarea corectă a locuințelor vechi. Astfel, se asigură păstrarea peisajului cultural din Țara Moților și atragerea turiștilor în zonă. (…) Pensiunile construite în zonă, recent, după modele vestice, au ratat șansa racordării la cerințele actuale ale turiștilor interni și externi, care își doresc contactul inedit cu un spațiu arhitectural având atmosferă, culoare și personalitate zonală, caracteristică”, arată autorii studiului din 2012.

Același studiu oferă o minunăție de sfaturi necesare investitorilor în turismul din Munții Apuseni, cum să-și aleagă amplasamentul pensiunilor și ce față ”asortată” zonei ar trebui să aibă acestea. Mai mult, ghidul arhitectural consiliază și proprietarul simplu de casă tradițională din zonă, cum să o reabiliteze, să nu-i estompeze din farmecul inițial, tradițional. Dacă a băgat la cap cineva aceste sfaturi, rămâne să constatați dumneavoastră, zilnic sau într-o binemeritată vacanță.

Numai să nu vă uitați ochelarii de soare: s-ar putea să vă doară cam rău ochii de la portocaliul sau rozul orbitor întâlnit în cale, începând de la primării, cămine culturale și terminând cu diferite pensiuni care seamănă mai degrabă cu… blocurile alea de 10 etaje, de pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia. Așa că, pe bună dreptate: SOS casele moților!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI