Rămâi conectat

Actualitate

Pensiile speciale trebuie să rămână, susține Marcel Boloș: „Le au toate statele membre din Uniunea Europeană”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pensiile speciale trebuie să rămână, susține Marcel Boloș: „Le au toate statele membre din Uniunea Europeană”

Afirmând că și alte state europene au astfel de pensii, Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene susține că pensiile speciale trebuie să rămână.

Întrebat dacă pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților se încadrează în jalonul PNRR, ministrul a precizat în interviul acordat PS News că „avem o problemă de rezolvat pe fond”. „Dacă este să ne raportăm la această inadvertență între conținutul jalonului și specificul legislației naționale, atunci am fi tentați să spunem că nu avem de făcut reformă. Ori acest lucru nu cred că va fi posibil”, susține Marcel Boloș.

Pe de altă parte, la întrebarea privind eliminarea pensiilor speciale, ministrul a opinat că acestea ar trebui „să rămână”.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pensiile speciale trebuie să rămână, în opinia mea. Am spus acest lucru de mai multe ori. Spun și acum. Pensiile speciale le au toate statele membre din Uniunea Europeană și sunt un fel de recompensare a acelor categorii sociale de salariați care de-a lungul perioadei active de muncă au fost nevoiți să desfășoare anumite categorii de activități cu caracter special în domeniul justiției, apărării naționale, ordinii publice care au presupus constrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestora. Cât despre cuantumul pensiilor speciale, acesta este un alt subiect de discuție. Sunt uneori exagerate și aici este posibil să avem de lucrat. Nu de alta, dar atunci când toți românii o duc greu în aceste vremuri aceste exagerări ale cuantumului pensiilor nu ne fac bine deloc. Este vorba de igiena morală în societate. Cât privește reforma acestor categorii de pensii speciale, s-ar putea la un moment dat să fim puși în situația care să despărțim cuantumul pensiilor speciale în două: cât revine părții de contributivitate și cât revine indemnizației fixe suportate din bugetul de stat. Vom vedea cum evoluează discuțiile cu Comisia Europeană”, a declarat oficialul.
Pensiile speciale trebuie „raționalizate”

În urmă cu două săptămâni, ministrul declara într-un interviu acordat „Adevărul” că jalonul din PNRR care privește pensiile nu este deloc prietenos cu cei care beneficiază de pensii speciale.

Astfel, ministrul a explicat că pensiile speciale trebuie „raționalizate”, arătând că acesta este formularea exactă din PNRR.

„Scrie limpede și se poate vedea de departe că trebuie să raționalizăm pensiile speciale și să le punem în acord cu principiul contributivității”, a mai spus Boloș.

Potrivit ministrului, „formulele de calcul nu sunt prietenoase cu beneficarii de pensii speciale pentru că au în vedere diminuarea acestor beneficii”, a spus Marcel Boloș.

Ministrul a mai menționat că a primit pe e-mail mai multe opinii de la cei care beneficiază de pensii speciale, precizând că „ jalonul nu poate fi interpretabil”.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Populația româniei scade: sporul natural al țării este negativ

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Populația româniei scade: sporul natural al țării este negativ

În luna septembrie 2022 numărul căsătoriilor și numărul divorțurilor a scăzut față de luna septembrie a anului 2021, cât și față de luna august 2022.

În septembrie 2022 s-a înregistrat nașterea a 17.460 de copii, 688 mai puține nașteri decât în luna august a 2022.

Elit - Gustul Desăvârșit

Numărul deceselor înregistrate în luna septembrie 2022 a fost de 19.774, cu 3.370 mai puține decât în luna august a anului curent.

Datele unui studiu INS arată că populatia a scăzut constant din 1990 şi până în prezent, cu aproape cinci milioane de locuitori, cu un impact considerabil asupra forţei de muncă şi a dezvoltării economice în ansamblu.

Populaţia României a scăzut în ultimul an cu 0,4 procente, la 19,9 milioane de persoane, din cauza numărului de decese în creştere faţă de cel al naşterilor înregistrate – anunţă Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit datelor publicate, aproape jumătate sunt bărbaţi, iar cea mai numeroasă categorie pe grupe de vârstă a populaţiei este cea cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care depăşeşte 56 de procente.

La începutul anului, populaţia României număra 19,75 milioane de persoane şi reprezenta sub 4% din populaţia Europei. Mai mult, România se numără printre cele câteva ţări a căror populaţie scade accelerat, cu peste 5% anual.

sursa: romania-actualitati.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

DOCUMENT| Elevii din ALBA care fac naveta, reduși la jumătate, în acest an școlar: Aproape 200 de mii de elevi din România fac naveta

Ziarul Unirea

Publicat

în

Elevii din ALBA care fac naveta, reduși la jumătate, în acest an școlar: Aproape 200 de mii de elevi din România fac naveta

Aproape 200 de mii de elevi din România fac naveta în anul școlar 2022-2023, potrivit estimărilor făcute de Ministerul Educației și transmise în urma unei solicitări de informații făcute de un deputat.

Numărul este de aproape 2,5 ori mai mare decât cel al elevilor care au beneficiat de decontarea navetei în precedentul an școlar și cu 50% mai mare decât susținea fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, că ar exista în prezent. Acestor elevi nu li se dau în prezent bani de transport, deoarece ordonanța care urmărește acest lucru se află încă în circuit de avizare, la mai bine de două luni de la începerea noului an școlar.

Elit - Gustul Desăvârșit

CLICK PENTRU: Lista completă a județelor

Mai precis, în răspunsuri transmise de ministrul Educației în urma întrebărilor adresate de parlamentarul PSD de Iași Marius Ostaficiuc, Ministerul precizează că, pentru anul școlar 2022-2023, se estimează că numărul elevilor care ar beneficia de navetă este de 197.805. Valoarea este de aproape două ori și jumătate mai mare decât cea a numărului de elevi beneficiari de decontarea navetei în 2021-2022, anume 83.298. Și aceasta, în condițiile în care fostul ministru Sorin Cîmpeanu invoca o cifră mult mai mică – “130.000” – pentru a oferi o estimare a numărului de elevi navetiști din prezent.

Deputatul Marius Ostaficiuc a adresat, în septembrie, o serie de întrebări pe tema decontării navetei pentru elevii care învață în altă localitate decât cea de domiciliu, în contextul în care situația banilor de navetă, obiectul unui proiect de ordonanță de urgență, stârnea un val de nemulțumiri în rândul elevilor și determina consultări extinse la minister. Între timp, ministrul Cîmpeanu a demisionat, iar noul ministru, Ligia Deca, a transmis răspunsurile pentru întrebările deputatului la sfârșitul lunii octombrie, când ordonanța nu era încă finalizată, iar aceste răspunsuri au fost înregistrate la Camera Deputaților la începutul acestei luni. După încă o săptămână, parlamentarul respectiv semnalează existența acestor date în momentul în care a decis să le folosească pentru propria promovare, sub forma unui articol publicitar în presa ieșeană. Proiectul de ordonanță nu a fost nici acum adoptat.

Deputatul a transmis, în septembrie, ministrului (pe atunci Sorin Cîmpeanu) următoarele întrebări (documentul integral, la finalul articolului):

Câți elevi din țară au făcut naveta în cursul anului școlar precedent și câți sunt în prezent trecuți la această categorie? Vă rugăm să ne răspundeți defalcat pe fiecare județ în parte pe fiecare din cei doi ani școlari.
Câți elevi ar urma să beneficieze de această sumă în continuare?
Care sunt sursele de finanțare pentru această propunere?
Cu cine v-ați consultat când ați luat o asemenea propunere?

În răspunsul transmis de minister, sunt prezentate datele pentru fiecare județ în parte. Față de anul trecut, numărul elevilor estimați a beneficia de navetă scade, anul acesta, în doar câteva județe: Alba, Cluj, Harghita (plus Ilfov și București, pentru care cifra aferentă anului trecut, raportată de minister este 0, iar anul acesta sunt estimați 2.541, respectiv 12.387 de elevi navetiști).

În toate celelalte județe, numărul elevilor estimați pentru anul în curs este mult mai mare decât cel raportat pentru beneficiarii de navetă din anul precedent. Valoarea crește, în unele situații, chiar și de zece ori (Galați), de opt ori (Gorj), de șase ori (Constanța, Dâmbovița), de cinci ori (Vrancea) sau de patru ori (Brașov). Ca valoare totală, creșterea cea mai puternică se remarcă în Prahova. Astfel, în 2022-2023 se estimează un număr de elevi navetiști:

În Prahova – 11.575 (față de 3085 beneficiari anul anterior)
În Galați – 4.221 (față de 436)
În Gorj – 3.946 (față de 491)
În Constanța – 6.170 (față de 1.026)
În Dâmbovița – 5.669 (față de 957)
În Vrancea – 5.057 (față de 927)
În Brașov – 5.362 (față de 1.232)

În același răspuns, ministrul susține că se acordă burse de ajutor social pentru elevii din învățământul primar și gimnazial din mediul rural, școlarizați în altă localitate, evitând să abordeze problema liceenilor, pentru care bursa aceasta a fost eliminată de fostul ministru.

Amintim că, întrebat de Edupedu.ro, în cadrul unei dezbateri publice, despre câți elevi este vorba, fostul ministru Sorin Cîmpeanu spunea că sunt 130.000 de beneficiari estimați: “Anul acesta, Ministerul Educației are în buget 100 de milioane de lei pentru decontul navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimați, vreme de 34 de săptămâni – aceasta este durata cursurilor într-un an calendaristic, a rămas mai puțin, din păcate, – cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămâni”.

La mai bine de două luni de la începerea anului școlar, ordonanța de urgență ce viza o alocație “forfetară” pentru transportul elevilor, pusă și așa în dezbatere publică la câteva zile de la începerea școlii, se află în continuare în fază de proiect. Acea ordonanță a fost pusă în dezbatere după reacțiile organizațiilor de elevi și alte altor asociații față de eliminarea burselor rurale pentru liceeni (burse sociale pentru elevii de liceu care merg la școală în altă localitate), decizie luată fără proceduri de transparență.

Alocația forfetar apela la un model vechi, ceea ce a stârnit noi presiuni din partea organizațiilor elevilor și a altor asociații. Acestea au determinat ministerul să accepte o dublare a sumei, iar Consiliul Național al Elevilor a inițiat discuții și cu premierul Ciucă, în speranța unei “soluții pe termen lung” până la finalul anului. Însă, după plecarea sa de la conducerea ME la finalul lunii septembrie și venirea noului ministru Ligia Deca, lucrurile au bătut pasul pe loc.
Între timp, la începutul acestei luni, Curtea Constituțională a decis să amâne pentru 24 noiembrie pronunțarea pe seama OUG 50/2021 privind transportul elevilor, ordonanță la rândul ei intens contestată. Și acea ordonanță prevedea decontarea transportului, în locul gratuității prevăzute de lege.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră este tot mai atractivă: Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului

Ziarul Unirea

Publicat

în

Țara noastră este tot mai atractivă: Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului

Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului, în timp ce numărul turiştilor români a fost în creştere cu 9%, a afirmat, joi, ministrul de resort, Daniel Cadariu, în deschiderea Târgului de Turism al României, relatează Agerpres.

„Pentru primele nouă luni, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, indicatorul principal care reflectă activitatea turistică din România – şi mă refer la numărul de turişti – arată foarte bine. Prin comparaţie cu valoarea indicatorului din 2021, avem o creştere de 16% a numărului de turişti. Aproximativ 9% pentru turiştii români şi o creştere de aproximativ 90% a numărului de turişti străini. Zic eu că este o confirmare a efortului susţinut comun dintre autorităţi, operatori şi minister în a susţine activitatea turistică din România”, a precizat ministrul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cadariu a vorbit şi despre programele de susţinere a operatorilor din acest sector.

„În ceea ce priveşte programul Horeca 2, s-a adoptat ordonanţa de urgenţă, noi ne-am făcut datoria şi solicitarea industriei de 750 de milioane de euro am transmis-o către Ministerul de Finanţe, însă, zilele trecute, ne-am preocupat împreună cu reprezentanţii Ministerului Fondurilor europene şi am găsit posibilitatea ca o sumă de 300 de milioane de euro să provină din bani europeni, din acel buffer de 10% din Fondul de Coeziune ce poate fi folosit pentru cadrul temporar Ucraina”, a arătat oficialul guvernamental.

Alte programe sunt aproape de lansare, a adăugat el.

„Suntem în proces final de a pune în aplicare alte două programe de susţinere a turismului. Avem pregătit memorandumul şi îl vom înainta în şedinţa de Guvern în săptămânile următoare cu privire la acel program de stimulare a incomingului, cu acel bonus de 40 de euro pentru agenţiile care aduc turişti străini în România pentru minimum patru nopţi şi avem pregătit şi acel program de susţinere a operatorilor privaţi din staţiunile balneare cu granturi de până la 200.000 de euro, reprezentând maximum 50% din valoarea investiţiei”, a mai spus Cadariu.

Ministrul a fost prezent, joi, la deschiderea ediţiei de toamnă a Târgului de Turism al României, care are loc în perioada 10-13 noiembrie 2022.

Evenimentul are loc în pavilionul B1 al Centrului Expoziţional Romexpo şi înregistrează un grad de internaţionalizare de 27%, la târg fiind prezenţi reprezentanţi din nouă ţări: Bulgaria, Canada, Egipt, Israel, Japonia, Maldive, Palestina, România şi Turcia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea