Rămâi conectat

Ştirea zilei

Pe autostrada Sebeș-Turda, lotul 2, la supratraversarea DJ 142 L de la Sâncrai, firma Retter a implementat cu succes o nouă tehnologie

Publicat

în

Pe autostrada Sebeș-Turda, lotul 2, la supratraversarea DJ 142 L de la Sâncrai, firma Retter a implementat cu succes o nouă tehnologie Au fost ridicate și montate primele grinzi prefabricate în soluție compusă (din punct de vedere tehnic e vorba de soluția VFT-WIB).

Calitate şi inovaţie în domeniul construcţiilor marca Retter

Există o companie sibiană care a înţeles că forţa de muncă din construcţii este preţioasă. Retter Projectmanagement, cunoscută pentru inovaţiile aduse în ţară în construcţia de poduri pentru loturile de autostradă, are o filosofie europeană în ce priveşte angajaţii. Fiecare om din firmă, de la muncitor la inginer este membru al familiei Retter.

„Lucrăm doar cu oameni foarte bine pregătiţi şi specializaţi. Pentru a ajunge la dezvoltarea de produse inovative şi punerea lor în operă este nevoie de a investi în oameni şi în pregătirea şi specializarea lor în  acest sens” a dezvăluit Guido Retter, managerul firmei, filosofia care stă la baza activităţii companiei.

Electrica Furnizare Discount

La începutul lunii iunie firma anunţa implementarea cu succes în România a tehnologiei  VFT-WIB pe Autostrada Sebeș-Turda, lotul 2, la supratraversarea DJ 142 L de la Sâncrai, unde au fost ridicate și montate primele grinzi prefabricate în soluție compusă (din punct de vedere tehnic e vorba de soluția VFT-WIB).

Practic soluțiile clasice – grinzi de beton pretensionate și tablier compus oțel-beton, au fost înlocuite cu grinzi prefabricate cu armătură externă rigidă VFT-WIB – noile soluții au fost proiectate cu deschideri de 50 de metri. Grinzile VFT-WIB® pot fi folosite atât la construcţia podurilor de şosea, cât şi la construcţia podurilor de cale ferată, avantajele fiind aceleaşi.

Montarea grinzilor VFT-WIB se încheie acum pe şantierele lotului 2 al Autostrăzii Sebeş – Turda. Pentru designul, producţia şi montarea acestora Retter Projectmanagement a colaborat foarte bine cu mai multe firme. Alături de SSF-RO s-a dezvoltat partea de concept şi proiectare a acestui nou tip de grinzi. Împreună cu firmele Lupp  şi Bauelemente s-a dezvoltat cofragul şi producţia efectivă a grinziloriar Deme Macarale  s-a colaborat pe partea de montaj a grinzilor VFT-WIB pe tronsonul autostrăzii.

Seria inovaţiilor Retter continuă

Inovaţia Retter Projectmanagement pentru România continuă cu montarea de grinzi prefabricate de beton tip BFT şi grinzi metalice tip VTR la Podul 34 pe aceeaşi autostradă. Şi acestea, ca şi sistemul VFT-WIB, asigură un standard înalt de calitate şi rezistenţă. Dezvoltarea sistemului de autostrăzi, dar şi alte drumuri în România, oferă şansa unei firme ca Retter  să aducă un plus de valoare în acest sector, atât prin tehnologia introdusă în premieră la noi, dar şi prin calitatea deosebită a angajaţilor angrenaţi în aceste proiecte.

Soluția VTR® (germană: VerbundTrägerRost – rețea de grinzi) pentru poduri compuse oțel-beton este cea mai potrivită pentru deschideri cuprinse între 40 și 100 m. Soluția VTR® nu foloseşte contravântuiri sau rigidizări expuse, iar singurele suprafețe supuse factorilor externi sunt plane (fețele văzute ale inimilor și ale tălpii inferioare). Grinzile din oțel se produc în uzina de confecții metalice pe tronsoane, care sunt apoi transportate pe șantier.

Cu ajutorul personalului calificat, tronsoanele sunt îmbinate prin sudare la lungimea finală pe șantier. Datorită formei simple a grinzilor, sudarea pe șantier este ușurată, iar aspectul structurii este îngrijit, modern și plăcut. Această operație este mai accesibilă și mai facilă, decât pretensionarea realizată pe șantier a tronsoanelor de grinzi precomprimate. În ceea ce privește dala de beton, soluția VTR® are ca scop execuția cât mai rapidă, cu puține sau chiar fără cofraje, prin folosirea prefabricatelor.

Parteneriarul cu Maurer (Germania) pentru elemente anti-seismice

Retter Projectmanagement a dezvoltat deja în mai multe proiecte în ţară un parteneriat cu firma germană Maurer, lider în tehnologia elementelor anti-seismice.

De la montarea de amortizoare a șocului la clădiri înalte până la proiectarea, producția și montajul  rosturilor elastomerice de dilatație, Retter Projectmanagement dezvoltă proiecte de la A la Z în domeniul antiseismic, cu oameni specializați, ai căror școlarizarea s-a făcut la partenerul german. Elementele anti-seismice reprezintă un factor foarte important în construcţia de clădiri şi autostrăzi la noi în ţară datorită riscului seismic existent.

Calitatea construcţiei este dată de calitatea oamenilor

Sectorul construcţiilor are o mare problemă în România. Conform statisticilor oficiale forţa de muncă în construcţii aproape s-a înjumătăţit în perioada 2009-2018 de la peste 600.000 de oameni undeva la 335.000 de oameni. Datorită proiectelor private, dar şi cele majore demarate de Guvern este nevoie de încă 200.00  de oameni în construcţii.

Retter Projectmanagement  a investit continuu în perfecţionarea angajaţilor. Omul este centrul companiei la Retter şi conducerea firmei investeşte continuu în proprii angajaţi. Dincolo de beneficiile oferite de cazare, tichete masă, transport, echipamente profesionale de calitate şi un salariu net de peste 4.000 de lei, muncitorii Retter sunt şcolarizaţi la locul de muncă prin programe de perfecţionare. Filosofia companiei de a inova şi a produce lucrări de calitate se bazează pe investiţia în oameni de calitate, profesionişti

 

Publicitate

Ştirea zilei

Elev din Alba Iulia, depistat POZITIV cu COVID-19. Toată clasa în care învață trece în sistemul online

Publicat

în

La Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Alba Iulia, o clasă întreagă de a VIII-a va învăța exclusiv în mediul online pentru următoarele două săptămâni.

Această măsură a fost luată, potrivit reprezentanților DSP Alba, din cauza unui caz confirmat în rândul elevilor din clasă.

Astfel, în prima săptămână a anului școlar 2021-2022, 3 unități școlare din județul Alba au câte o clasă care și-a mutat cursurile din formatul fizic în cel online, anume Colegiul Național „David Prodan” din Cugir, Colegiul Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj și Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Alba Iulia, cel mai nou „membru” al acestei liste.

Electrica Furnizare Discount
Citește mai mult

Ştirea zilei

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

în

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Comitetul național pentru Situații de Urgență a adoptat joi noua listă a statelor cu risc epidemiologic care intră în vigoare începând cu 19 septembrie. Bulgaria și Franța ies din zona roșie și intră în cea galbenă, iar Spania revine în zona verde.

Modificările survenite față de săptămâna trecută:

-în zona roșie au intrat:
Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;
-în zona galbenă au intrat:
din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;
-în zona verde au intrat:
Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Electrica Furnizare Discount

Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată la mia de locuitori*

ZONA ROSIE

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

ZONA GALBENĂ

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

ZONA VERDE

Luxemburg 1,5
Suedia 1,5
Canada 1,5
Spania 1,4
Maroc 1,4
Mexic 1,4
Finlanda 1,4
Malta 1,3
România 1,3
Danemarca 1,3
Italia 1,3
Panama 1,3
Emiratele Arabe Unite 1,2
Iordania 1,1
Groenlanda 1,1
Argentina 1,1
Insulele Cayman 1,0
Sao Tome și Principe 1,0
Slovacia 1,0
Australia 0,9
El Salvador 0,9
Qatar 0,8
Bahrain 0,8
Ucraina 0,8
Insulele Feroe 0,8
Guineea Ecuatorială 0,8
Myanmar 0,7
Singapore 0,7
Andorra 0,7
Uruguay 0,6
Benin 0,5
Venezuela 0,5
Columbia 0,5
Coreea de Sud 0,5
Uganda 0,5
Rwanda 0,5
Laos 0,4
Montserrat 0,4
Indonezia 0,4
Cambodgia 0,4
Cehia 0,4
Gabon 0,4
Peru 0,4
Bolivia 0,4
Mauritania 0,3
Chile 0,3
Kuweit 0,3
Kârgâzstan 0,3
Republica Dominicană 0,3
Ungaria 0,3
Insulele Falkland (Malvine) 0,3
Togo 0,3
Uzbekistan 0,3
Pakistan 0,2
Ecuador 0,2
Bangladesh 0,2
Kenia 0,2
Ghana 0,2
Oman 0,2
Nicaragua 0,2
Burundi 0,1
Guinea Bissau 0,1
Paraguay 0,1
Zimbabwe 0,1
Djibouti 0,1
Algeria 0,1
Zambia 0,1
Angola 0,1
Mozambic 0,1
Etiopia 0,1
Noua Zeelandă 0,1
Arabia Saudită 0,1
Guineea 0,1
Polonia 0,1
Coasta de Fildeș 0,1
Siria 0,1
Gambia 0,1
Somalia 0,1
Senegal 0,0
Malawi 0,0
Nigeria 0,0
Liberia 0,0
Congo 0,0
Haiti 0,0
Afghanistan 0,0
Yemen 0,0
Burkina Faso 0,0
Mali 0,0
Sudan 0,0
Taiwan 0,0
Eritrea 0,0
Niger 0,0
Sierra Leone 0,0
Bhutan 0,0
Madagascar 0,0
Tadjikistan 0,0
Camerun 0,0
Lesotho 0,0
Tanzania 0,0
Comore 0,0
Republica Democrată Congo 0,0
Egipt 0,0
Papua Noua Guinee 0,0
Republica Centrafricană 0,0
Wallis și Futuna 0,0
Insulele Mariane de Nord 0,0
Ciad 0,0
Sudanul de Sud 0,0
Republica Populară Chineză 0,0
Vatican 0,0
Insulele Marshall 0,0
Micronezia 0,0
Insulele Solomon 0,0
Vanuatu 0,0
Sahara de Vest 0,0

*Date publicate de ECDC joi 16 septembrie 2021 pentru perioada 30 august – 12
septembrie 2021
** Ca urmare a detectării la populația umană a unor variante de virus SARS-CoV-2
cu transmitere mai ridicată

Citește mai mult

Ştirea zilei

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Publicat

în

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an, fiind vorba de cazuri descoperite târziu, a declarat Adela Cojan, şefa interimară de la CNAS.

„Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, a declarat Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Electrica Furnizare Discount

Cifrele însemnate ale morţilor de cancer sunt rezultatul lipsei de prevenției de subfinanțare a medicinei primare, dar și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul de specialitate.

„Pot să vă spun că m-au impresionat cifrele pentru 2020, când am văzut că în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 se regăseau printre CNP-urilor pacienților decedați (…).

Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și la 10 ani ar fi mult mai ridicate”, a continuat Adela Cojan.

Citește și: Raport OECC| Criză în Europa: Un milion de cazuri de cancer nu au fost diagnosticate la timp din cauza pandemiei

Astfel, impactul este devastator nu doar la nivelul famililor, ci și al economiei, arată o analiză făcută de Clara Volintiru, conferențiar universitar la ASE București.

Potrivit datelor, nouă din 10 români riscă sărăcia dacă se îmbolnăvesc de cancer, iar România pierde 3% din PIB cu fiecare „cohortă” anuală de bolnavi de cancer.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare