Patru păstrători ai patrimoniului cultural și ai tradițiilor românești, premiați la „Gala Tezaure Umane Vii din județul Alba”

Patru păstrători ai patrimoniului cultural și ai tradițiilor populare românești au fost premiați în cadrul „Galei Tezaurelor Umane Vii din județul Alba”.

Tulnicăreasa Mariana Gligor, Nicolae Coroiu, constructor de instrumente populare tradiționale, iconarul Nicolae Muntean și Olivia Tima, meșter popular specializat țesături tradiționale, au primit titlul „tezaur uman viu al județului Alba” și recunoașterea pentru contribuția adusă la promovarea, păstrarea, valorificarea și transmiterea patrimoniului cultural material și imaterial al județului.

„Gala Tezaurelor Umane Vii din județul Alba” s-a desfășurat zilele trecute în cadrul primeni ediții a Festivalului Cultural „Augustin Bena”, eveniment organizat de Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

 Mariana Gligor s-a născut în anul 1947, în comuna Vidra din Munții Apuseni, iar de la vârsta de 7 ani cântă la tulnic. Tulnicăreasa este cea care păstrează de mulți ani această tradiție a moților din Apuseni fiind instructor pentru numeroase generații de tineri. În anul 2001 a pus bazele grupului de tulnicărese de la Câmpeni, iar în timp acesta a ajuns cunoscut atât în țară cât și în străinătate.

Tatăl Marianei a fost unul dintre cei mai renumiți meșteri de tulnice, el fiind și cel care i-a insuflat pasiunea pentru acest instrument tradițional. Tulnicul, instrument promovat și păstrat cu sfințenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiționale din România și are lungimi variind între 1,5 și 3 metri.

Acesta este un ins­trument muzical străvechi, fiind realizat din doage de lemn de molid, lipite cu rășină și fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad. În vechime, la tulnic cântau de obicei femeile și fetele pentru a anunța evenimente importante din familie sau din comunitate.

Nicolae Coroiu a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Abrud, iar din anul 1970 este învățător și profesor de muzică în comuna Avram Iancu. Dascălul construiește și promovează țitera sau țâmba, un instrument vechi, specific moților din Apuseni.

Instrumentul arhaic amintește de vioară și țambal, fiind întâlnit în mai multe zone din țară, însă în Munții Apuseni are o formă unică, iar moții îi spun țâmbă și nu țiteră, termenul sub care este întâlnit în cărțile de specialitate. Țâmba este o cutie de rezonanță din lemn de brad, iar Nicolae Coroiu este și meșterul care mai păstrează tainele construcției acestui instrument vechi.

În anul 2004, Nicolae Coroiu a pus bazele unei formații de țâmbe formată din tinerii săi elevi, formație denumită „Crăișorul”, după numele Eroului Național Avram Iancu.

Atât Mariana Gligor cât și Nicolae Coroiu au primit un titlul similar și din partea Ministerului Culturii – „Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial” Acest titlu recunoscut de UNESCO este viager, personal și netransmisibil, aducându-i Marianei Gligor o confirmare a calităților deținute.

Nicolae Muntean s-a născut în satul Cunța, județul Alba, la data de 19 octombrie 1949 și locuiește în prezent în localitatea Vinerea, orașul Cugir. A absolvit școala primară în satul natal, după care a urmat cursurile unei școli industriale.

A fost cursant al Școlii Populare de Artă și a început să expună și să participe la târguri meșteșugărești în 1998. A avut expoziții personale și de grup în Sebeș, Cugir, Sibiu, Deva, Timișoara, București, dar și în Austria (2005), Târgul internațional de la Praga (2012) și Festivalul de tradiții și folclor Rive de Gier (Franța).

A primit diploma de membru al Academiei Artelor Tradiționale ASTRA Sibiu în 2005, Diploma – Premiul II – la Târgul Național de la Craiova în 2007 și Marele Premiu și trofeul târgului de la Craiova în 2008.

Olivia Tima s-a născut la 6 iunie 1937 la Sălciua, județul Alba. Este membră a Academiei Artelor Tradiționale din România iar în anul 2012 a primit titlul de „tezaur al umanității UNESCO”.

Reprezentativă pentru arta populară din Munții Apuseni, creatoarea Olivia Tima s-a făcut remarcată prin frumusețea țesăturilor și cusăturilor realizate de ea, frumusețe ce rezidă în îmbinarea culorilor, în realizarea meșteșugită a decorului, care cu toate inovațiile introduse, se încadrează în specificul  artei populare de pe Valea Arieşului.

Țesăturile de uz casnic sau de interior executate de ea (ștergare, tindee, lepedee de lână sau bumbac, măsărițe din aceleași materiale, etc au făcut și fac și astăzi parte din inventarul obiectelor folosite de locuitorii acestei zone. Prin frumusețea lor, prin coloritul lor viu, aduc un plus de strălucire interiorului țărănesc, compensând uneori simplitatea mobilierului țărănesc. Aceste piese sunt executate prin tehnici străvechi cu unelte simple și puține.

Acestea sunt țesute în război fiind decorate ca prin „alesături”. Țesutul în două și patru ițe, cu rostul închis sau deschis, sunt tehnicile folosite în execuția, covoarelor, ștergarelor, fețelor de masă, țoalele sau straiele sunt îngroșate la piuă. Ca și ceilalți creatori populari Olivia Tima și-a făcut o colecție de țesături tradiționale, prin toată activitatea ei, reușind să contribuie la salvarea, păstrarea și transmiterea acestui neprețuit  tezaur al culturii materiale.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI