Parlamentul criticat în raportul Comisiei Europene. Rezultate solide în lupta împotriva corupției. 2016 reprezintă un test cheie

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, publicat miercuri 27 ianuarie 2016:

 

–laudă rezultatele solide obținute de principalele instituţiile-cheie ale magistraturii – Înalta Curte de Casaţie, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi Consiliul Superior al Magistraturii- in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt. De asemnea este apreciată “o tendinţă specifică în identificarea corupţiei la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcţionari locali trimişi în judecată pentru corupţie se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de preşedinţi ai Consiliilor judeţene şi zeci de alţi funcţionari locali. Arestarea primarului municipiului Bucureşti în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme.”

 

–critică din nou Parlamentul pentru că nu a respectat recomnadarea Comisiei din precedentul raport MCV, respectiv„să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari si în cadrul procesului parlamentar”și menine recomandarea de a„reexamina modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament”..

 

–avertizează că “viitoarele alegeri locale (iunie 2016) şi parlamentare (noiembrie 2016) vor constitui un test- cheie. Noua lege electorală prevede în mod expres că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu pot candida la alegeri. ANI are responsabilitatea specifică de a verifica declaraţiile de avere ale tuturor candidaţilor. ANI intenţionează să organizeze reuniuni la nivel local cu persoanele responsabile de verificarea declaraţiilor de avere şi să ofere orientări şi informaţii cu privire la erorile recurente. De asemenea, ANI intenţionează să îşi intensifice campaniile de sensibilizare, astfel încât toţi candidaţii să aibă cunoştinţă de potenţialele incompatibilităţi şi conflicte de interese. Candidaţilor li se solicită totodată să prezinte o declaraţie din care să rezulte faptul că îndeplinesc cerinţele legale pentru a fi desemnaţi drept candidaţi. Ulterior, se efectuează verificări, iar comisiile electorale, partidele politice şi cetăţenii au posibilitatea de a ataca decizia în instanţă. Organismele responsabile de gestionarea alegerilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, au în mod clar responsabilitatea de a colabora cu ANI pentru a se asigura faptul că posibilele încălcări ale legii sunt evitate sau identificate cât mai curând posibil.”

 

 

Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:

Independenţa sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinţei acestuia de a-şi juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendinţa continuă ca magistraţii să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcţiilor lor.

• Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou- numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor;
• Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, un sistem mai robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt;
• După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar;
• Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei.

Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraţilor. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raţionalizarea instanţelor şi îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti rămân valabile.

• Aşa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;
• Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;
• Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă şi a unui raport anual.

Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viaţa publică, iar cadrul juridic şi instituţiile din domeniul integrităţii să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătăţească acceptarea publică şi punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate şi să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilităţii şi a conflictului de interese.

• Ar trebui să se continue eforturile în direcţia consecvenţei jurisprudenţei privind deciziile referitoare la integritate şi să se pună la dispoziţia instanţelor inferioare jurisprudenţa consolidată;
• Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
• Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziţii publice prin intermediul programului „Prevent”;
• Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale şi generale din 2016.

Lupta împotriva corupţiei

Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei. Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile.

• Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor generale ale administraţiei publice;
• Ar trebui să se asigure că noua agenţie de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente şi beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituţii pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administraţiei publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;
• Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie şi planul de acţiune în materie de achiziţii publice, asigurând un cadru anticorupţie solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituţionale şi al capacităţii administrative, aplicând măsuri de prevenire şi depistare a conflictelor de interese şi demonstrând că încălcările sunt sancţionate în totalitate.
• Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunităţii parlamentarilor şi să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

 

Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. S-a convenit că erau necesare eforturi suplimentare în domenii-cheie pentru a remedia deficienţele existente în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România şi au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităţilor române prin recomandări specifice.

BP

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---