Rămâi conectat

Ştirea zilei

Paradisul ascuns din Apuseni: Lângă Zlatna, unde se întâlnesc Munţii Trascăului şi Munţii Metaliferi, se află o zonă turistică spectaculoasă, dar puţin exploatată

Publicat

în

Paradisul ascuns din Apuseni: Lângă Zlatna, unde se întâlnesc Munţii Trascăului şi Munţii Metaliferi, se află o zonă turistică spectaculoasă, dar puţin exploatată

Culmi semeţe, peşteri ascunse, chei care îţi taie răsuflarea, toate creează un peisaj de basm, foarte apreciat de cei care se încumetă să urce aici. Se detaşează prin frumuseţea peisajului comuna Almaşu Mare, formată din opt sate şi cătune, în care mai trăiesc circa 1.000 de locuitori.

Cu toate că peisajul este ideal pentru turism, comuna s-a dezvoltat foarte puţin, un motiv fiind şi accesul dificil. Se ajunge la Almaşu Mare din oraşul Zlatna, cale de 15 kilometri, pe un drum judeţean care nu se prezintă în cele mai bune condiţii. Transporturile rutiere agabaritice de la cele două cariere de piatră de pe teritoriul comunei au distrus în mare parte drumul de acces.

Raiul de la Glod

Cu toate neajunsurile provocate de accesul greu, o familie din Arad, care a locuit mai mulţi ani în străinătate, s-a mutat în cătunul Glod, unde, cu economiile adunate, a realizat un mic paradis. Alin şi Dorina Muşat au reconstruit trei locuinţe vechi de peste o sută de ani, pe care le oferă acum turiştilor care vor să petreacă câteva zile în natură.

Elit - Gustul Desăvârșit

”Meşteşugul caselor tradiţionale româneşti merită păstrat. De aceea am construit pentru sufletul nostru aceste case, pentru ca tradiţia să dăinuie. Casele au o vechime de aproximativ 200 de ani, au fost recondiţionate prin păstrarea elementelor originale şi adăugarea unor elemente ce ţin de confort – grupuri sanitare, utilităţi etc. Fiecare casă are propria poveste. Cea mai apreciată de turişti este Casa Muzeu. Urmează primăria şi şcoala, care sunt finalizate şi disponibile pentru cazare“, spune Alin Muşat. Investiţia totală a fost de aproape 140.000 de euro.

Cele trei case au fost strămutate din Maramureş. Soţii Muşat le-au cumpărat, le-au demontat bucată cu bucată şi le-au mutat în acest loc pitoresc din Apuseni.

„A fost o muncă titanică şi nu pot spune că am terminat, când ai o gospodărie întotdeauna sunt lucruri de făcut. Pentru noi, nu este o afacere, este un stil de viaţă pe care l-am adoptat şi ne mândrim că locuim în astfel de locuinţe. Casele sunt făcute ca un lego, ca un puzzle. Lemnul e crestat în aşa fel încât casa trebuie construită de jur împrejur“, mai precizează Alin Muşat.

Turiştii care se cazează aici pot vizita o serie de obiective aflate în apropiere: Cheile Glodului, Cheile Cibului, Mănăstirea Cheile Cibului, Mănăstirea Negraia-Pătrângeni, Peştera Feciorilor, Gaura fără fund.

Muzeul privat amenajat timp de 40 de ani

Tot la Almaşu Mare găsim şi primul muzeu privat din ţară. Emilian Achim, un veritabil simbol al almăşenilor, a transformat de-a lungul vieţii sale, cu multă muncă şi dăruire, un loc banal în ceva extraordinar. Mai precis, şi-a transformat casa într-un muzeu, iar pentru oamenii din comună, şi nu numai, locul este un adevărat tezaur. Bărbatul, ajuns acum la vârsta de 79 de ani, a reuşit, în urmă cu 38 de ani, să ridice primul muzeu privat din România, recunoscut oficial de Ministerul Culturii.

În casa-muzeu stă la loc de cinste o colecţie vastă, ce cuprinde obiecte folosite în agricultură, minerit, în prelucrarea lemnului, a pietrei, colecţii numismatice, dar şi obiecte bisericeşti şi chiar vestimentare, precum portul popular. Muzeul din Almaşu Mare numără în prezent în jur de 15.000 de exponate care ilustrează viaţa oamenilor din Munţii Apuseni.

„L-am înfiinţat în 1979, deci are 40 de ani. Ideea este veche, la viaţa şi activitatea pe care au dus-o oamenii printre care am trăit şi eu. Am plecat de la patru metri pătraţi şi am ajuns la 500. Primele obiecte pe care le-am colecţionat au fost cumpărate sau donate“, spune etnograful din Apuseni.

Încă din drum, muzeul este semnalizat şi nu poate fi ratat de turiştii ajunşi în zonă. În faţa casei, Emilian Achim a construit o statuie a unui miner, ce parcă stă „de strajă“ în toată „Ţara Aurului“, dar şi o „gură“ de mină, lucruri care redau viaţa de altădată a moţilor. Într-un şopron din spatele curţii sunt adunate tot felul de maşinării din secolul trecut: prima piesă achiziţionată a fost o batoză din 1947, adusă cu trailerul de la  Geoagiu-Băi.

Alte obiecte mai puţin cunoscute orăşenilor care se găsesc la muzeu sunt: o şaretă folosită de doctorul sau de poştaşul de la sat, o maşină de pompieri, o motocicletă cu ataş, o vânturătoare de grâu, o râşniţă de porumb, grape, pluguri, o roată de olar, o maşină de modelat râme de tablouri. Toate sunt restaurate şi întreţinute, mecanismele fiind reparate cu răbdare şi făcute să funcţioneze.

Refugiul cu bibliotecă, cuptor şi panouri solare

Aceste două iniţiative private se completează cu cea a tinerilor de la asociaţia Trascău Corp din Zlatna, care şi-au asumat misiunea de a promova şi ocroti frumuseţile naturale din zonă. Cea mai mare realizare a acestora este construirea refugiului Săruni, pe vârful Dâmbău, la 1.250 de metri altitudine. De zece ani, turiştii care urcă vârful Dâmbău ştiu că, în caz de vreme rea sau pericol, se pot adăposti, fie iarnă, fie vară, la refugiul cu bibliotecă, cuptor de pâine şi panouri solare.

Construcţia refugiului Săruni a început în 2008, la iniţiativa Asociaţiei Trascău Corp, cu ajutorul voluntarilor şi cu fonduri proprii, devenind treptat o a doua casă pentru foarte mulţi turişti pasionaţi de Munţii Trascău. Pentru multă lume, Săruni este locul multor nopţi frumoase de vară, cu cântece la chitară, focuri de tabără şi poveşti. Refugiul are farmecul său şi iarna, când nămeţii de zăpadă aproape îl acoperă. La parter, clădirea are o cameră cu rol de bucătărie, în care se află o sobă cu plită, o masă şi scaune, dar şi o bibliotecă şi un pat supraetajat. Spaţiul de la etaj cuprinde două mansarde dotate cu saltele confortabile şi saci de dormit, iar pe acoperiş este instalat un panou fotovoltaic care asigură lumina în interiorul refugiului.

Capacitatea de cazare a refugiului este de 20 de locuri, dar, la nevoie, în condiţii de urgenţă, când turiştii ar trebui să-şi petreacă noaptea acolo, poate adăposti până la 30 de persoane. Voluntarii de la Trascău Corp au dotat refugiul, la exterior, cu grătar, cuptor de pâine şi duşuri, folosite pe timp de vară. Pentru cine urcă pe Dâmbău, pe traseul de circa două ore din Zlatna, priveliştea ce se deschide în faţa ochilor este impresionantă. De aici, în zilele senine, pot fi văzuţi Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Şureanul şi chiar Făgăraşul.

Râurile de pietre cu vipere

În zona comunei Almaşu Mare, una dintre atracţiile turistice accesibile este Cheile Cibului. Se întind pe o suprafaţă de peste 70 de hectare, la o altitudine minimă de 500 de metri şi una maximă de 708 metri şi au o lungime de 1,4 kilometri. Creste zimţate, ace, abrupturi ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblu, cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Drumul dintre Glod, Almaşu Mare şi Cheile Cibului a fost recondiţionat şi asfaltat în totalitate.

Totuşi, este recomandat traseul Glod-Almaşu Mare-Nădăştie-Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drumeţii se pot aventura pe traseul marcat cu triunghi roşu, Cheile Cibului – Cheile Glodului – Izvorul Tămăduirii – Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportivă, sunt aproximativ 25 de trasee amenajate şi fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate. Viperele cu corn se întâlnesc frecvent în zonă în timpul verii, aici aflându-se una dintre cele mai mari populaţii de vipere din ţară, după cea din Munţii Cernei.

Cheile Caprei, provocare pentru alpinişti

De cealaltă parte a Văii Ampoiului, care împarte grupele montane Trascău şi Metaliferi, pe cursul văii Feneşului, se află Cheile Caprei. Numele este dat după denumirea celor două coloane stâncoase, numite Pietrele Caprei, situate chiar la intrarea în rezervaţie.

Peisajul care se deschide imediat după intrare este unul spectaculos şi impunător: chei sălbatice cu pereţi abrupţi, cu o lungime de 1.200 de metri. Se remarcă pereţii stâncoşi cu microrelief rezidual acoperit majoritar de pădure, care sunt străbătuţi de văi torenţiale. Locaţia este inclusă în situl de importanţă comunitară Munţii Trascău.

Rezervaţia este atractivă şi interesantă şi datorită posibilităţilor de a practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate. Imediat după intrarea în Cheile Caprei, peisajul este unul de vis – pereţi abrupţi, platouri vălurite şi văi torenţiale.

Accesul se face de pe DN74 Alba Iulia-Abrud. Din satul Feneş se desprinde spre nord drumul forestier (industrial) ce însoţeşte pârâul Feneş pe o distanţă de 8 kilometri. La început betonat, apoi doar pietruit, drumul ajunge la chei după circa 2 kilometri. În apropierea cheilor, Primăria Zlatna doreşte să amenajeze un domeniu schiabil. Investiţia este în valoare de câteva milioane de euro, iar proiectul ar urma să fie realizat în zona Feneşasa pe un teren forestier şi pajişte în suprafaţă de 50 de hectare.

Proiectul presupune amenajarea a două pârtii de schi (pârtia Părăginoasa cu lungimea de 1.752 de metri şi pârtia Şcoală cu lungimea de 205 metri), a unei instalaţii de transport cablu de tip telescaun şi a unei instalaţii automate de înzăpezit artificial. Deocamdată, investiţia nu are finanţare, aşa că este în stand by.

Peşterile pustnicilor de la Valea Mică

La întoarcere spre Alba Iulia, e binevenită o mică incursiune într-un sat de basm. Lângă Zlatna, la un kilometru distanţă de drumul naţional ce face legătura cu Alba Iulia, se află un sat cu câteva sute de locuitori care îşi trăieşte veşnicia într-un uimitor paradis natural. La Valea Mică sunt circa 120 de case – „fumuri“, cum spun oamenii locului. Aproape 400 de persoane trăiesc în acest mic paradis natural, care a devenit mult mai accesibil după asfaltarea drumului comunal.

Încă de la intrarea în sat, vizitatorul este întâmpinat de cele două pietre uriaşe ce alcătuiesc rezervaţia naturală Calcarele de la Valea Mică. Aria naturală reprezintă două blocuri calcaroase de dimensiuni şi înălţimi diferite (12 şi 20 de metri), ce mărginesc drumul comunal DC67 şi pârâul Valea Mică, afluent al Ampoiului, aflate la contactul părţii central-sudice a Munţilor Metaliferi cu Munţii Vinţului. Pe abruptul stâncilor calcaroase s-au dezvoltat specii ierboase specifice zonei.

Dintre cele două calcare, cel mai mult atrage atenţia cel mai înalt, „Degetul lui Dumnezeu“, denumit astfel pentru că seamănă cu un deget şi care poate fi remarcat din orice zonă a satului. În piatra uriaşă se află câteva mici peşteri, unde, cu mulţi ani în urmă, locuiau pustnici. Locuitorii de la Valea Mică se ocupă, la fel ca majoritatea oamenilor din Apuseni, cu creşterea animalelor şi cu agricultura. Lucrează de dimineaţa până seara, iar la sărbători merg la biserică. În apropierea satului se află şi Mănăstirea „Buna Vestire“, unde se află un muzeu religios foarte apreciat.

Dorin ȚIMONEA

Sursă foto: Adrian Puiuleţ 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Medic legist din Alba condamnat pentru infracţiuni rutiere: Ce pedeapsă au decis magistrații

Publicat

în

Medic legist din Alba condamnat pentru infracţiuni rutiere: Ce pedeapsă au decis magistrații

Magistrații au decis să-l condamne la închisoare cu suspendare pentru două infracţiuni rutiere pe un medic legist, fost angajat al Spitalului Judeţean Alba. Acesta a fost judecat pentru două infracțiuni rutiere: conducere fără permis şi refuz sau sustragere de la prelevarea de probe biologice.

D. D. a fost condamnat joi, 23 iunie, la pedeapsa rezultantă de doi ani de închisoare, su suspendarea executării pe un termen de trei ani.

Pe parcursul termenului de supraveghere, acesta este obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiul Alba Iulia sau în cadrul Muzeului Naţional al Unirii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în data de 17 iunie 2021, medicul Daniel D. a condus un autoturism pe o stradă din Alba Iulia, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe autospeciala MAI.

„Inculpatul a fost oprit pentru control de către organele de poliţie, iar la solicitarea organelor de poliţie a refuzat iniţial să prezinte documentele de identitate, motiv pentru care s-a procedat la verificarea sa în baza de date a Poliţiei Române. Având în vedere că inculpatul emana halenă alcoolică, organele de cercetare penală i-au solicitat în mod expres, repetat, în prezenţa unui martor, iar ulterior şi a avocatului său ales, să se supună testării cu aparatul etilotest marca Drager şi să îi însoţească la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia în vederea recoltării mostrelor biologice necesare pentru stabilirea nivelului de îmbibaţie alcoolică din sânge. Inculpatul a refuzat expres să se supună testărilor necesare, deşi i s-a adus la cunoştinţă, inclusiv în prezenţa avocatului său ales, că această conduită întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, a transmis IPJ Alba, la momentul respectiv.

Bărbatul a mai fost implicat într-un incident similar în 25 august 2021, când s-a urcat la volan şi a fost implicat într-un accident uşor, deşi avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule. Acesta a fost reţinut şi apoi arestat la domiciliu până în 10 octombrie 2021. În urma scandalului public, medicul a demisionat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.

În octombrie 2018 a fost condamnat la un an şi trei luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de doi ani tot pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| Vernisajul expoziției Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane, la Sala Unirii din Alba Iulia

Publicat

în

Vernisajul expoziției Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane, la Sala Unirii din Alba Iulia

Vineri, 24 iunie 2022, ora 17.30, la Sala Unirii – Spațiile Expoziționale a fost vernisată expoziția Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane.

Evenimentul este organizat în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice, care va avea loc în perioada 24-26 iunie 2022, la Săsciori/Căpâlna.

Cetatea, semnalată încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a fost edificată pe mai multe terase naturale și antropice, iar sistemul defensiv al acesteia era alcătuit din mai multe elemente de fortificare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Căpâlna a fost construită în a doua jumătate a sec. I î.Hr. și a funcționat până în timpul războaielor dacice ale lui Traian (101-102 și 105-106 d.Hr.), având rolul de a bara înaintarea trupelor inamice dinspre est, pe Valea Sebeșului, spre capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia.

Cel mai probabil o parte a zidului de incintă cetății Căpâlna a fost demantelat în urma încheierii păcii din anul 102, defavorabilă regelui Decebal datorită înfrângerii sale din primul război, iar în ajunul celui de-al doilea război s-a procedat la o refacere a acestei incinte.

Căpâlna este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Șureau incluse în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna făceau parte din sistemul defensiv al Regatului dac, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 200 km2, fiind cel mai complex din Europa barbară de la acea vreme.

Arheologia peisajului (landscape archaeology) a înregistrat progrese tehnologice deosebite în ultimii ani prin utilizarea prospecțiilor geofizice și aeriene (cartografierea LiDAR), fiind descoperite noi castre romane de marș care supravegheau cetățile dacice din Munții Șureanu. Acest aspect ilustrează în mod special strategia armatei romane în unul dintre cele mai importante conflicte purtate într-o zonă montană.

Cercetările arheologice au pus în evidență importanța și monumentalitatea acestei cetăți dacice, iar artefactele expuse cu această ocazie reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă, precum Tezaurul de la Căpâlna, alcătuit dintr-un colier și doi cercei din aur, recuperat în urma braconării sitului de către căutătorii de comori.

Astfel, protejarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului de la Căpâlna constituie priorități în cadrul politicilor de management cultural atât la nivel local, cât și național.

În expoziție au fost expuse o serie de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice din zonă, unele fiind importuri din lumea romană. Vasele ceramice dacice găsite au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât şi la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei.

Obiectele din fier sunt numeroase şi variate: unelte de făurărie (ciocane, cleşti, dălţi), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcţie (cuie, ţinte, scoabe), obiecte de întrebuinţare curentă (vase, strecurători, cuţite), arme (pumnale de tip sica, vârfuri de suliţe şi săgeţi).

Sunt prezente și vase romane din bronz de tip situla și simpulum, vase și obiecte de podoabă din sticlă, ustensile din piatră (cute, râșnițe), piese de podoabă și vestimentație din argint, bronz și fier (catarame, verigi, inele, pandantive, fibule), piese de harnașament din fier (zăbale, psalii, pinteni).

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba Iulia și Primăria Comunei Săsciori.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

ATENȚIE: DSP Alba va preda farmaciilor din județ pastile de iodură de potasiu, pentru populație. LISTA farmaciilor

Publicat

în

ATENȚIE: DSP Alba va preda farmaciilor din județ pastile de iodură de potasiu, pentru populație. LISTA farmaciilor

DSP Alba va preda farmaciilor din județ, care se află în listă, pastile de iodură de potasiu 65 mg, recepționate de la Ministerul Sănătații.

În acest moment există în depozitul DSP Alba 498.000 de pastile, urmând a se receptiona in perioada urmatoare cantitatea de 124.600 pastile ce vor fi distribuite farmaciilor din lista.

Conform Ordinului nr. 1.648 din 21 iunie 2022 privind modalitatea de distribuire a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate către populaţie, DSP Alba va preda fiecărei farmacii medicamentele, cu avizul Ministerului Sănătăţii

Elit - Gustul Desăvârșit

Farmaciile eliberează medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate în mod gratuit, exclusiv în baza prescripţiei medicale emise de medicul de familie în formatul original

Odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, farmaciile pun la dispoziţia pacientului sau a aparţinătorului, respectiv persoanei care ridică medicamentul în numele pacientului şi informaţiile privind modul de administrare

La ridicarea din farmacie, pacientul ori, după caz, aparţinătorul semnează Acordul pacientului privind administrarea tratamentului
cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate.
Acordul semnat se păstrează în farmacie împreună cu formularul original al prescripţiei medicale emise de medicul de familie

Medicii de familie prescriu o singură dată comprimatele de iodură de potasiu 65 mg pacienţilor eligibili aflaţi în evidenţa proprie, precum şi pacienţilor eligibili care nu au medic de familie, utilizând formularul de reţetă simplă tip PRF.
Pentru pacientul minor, respectiv pentru pacientul lipsit de discernământ, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia prescripţia medicală pe numele pacientului minor, respectiv al pacientului lipsit de discernământ

Persoanele care nu au medic de familie, respectiv reprezentanţii legali ai minorilor ori persoanelor lipsite de discernământ care nu au medic de familie se pot prezenta la orice cabinet de medic de familie şi completează, în vederea obţinerii prescripţiei, declaraţia pe propria răspundere prevăzută în anexa nr. 4, în faţa medicului de familie

În cazul pierderii prescripţiei medicale, medicul de familie eliberează un duplicat, la solicitarea scrisă a pacientului pe numele căruia a fost eliberată prima prescripţie medicală sau a reprezentantului legal, în cazul pacientului minor ori lipsit de discernământ, după caz, menţionându-se distinct pe formular „duplicat“

Prevederile se aplică şi pacienţilor străini şi apatrizi care, potrivit actelor normative în vigoare, au dreptul la medicamente şi/sau servicii medicale în România

Perioada maximă de stocare a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate în farmacii este de 6 luni de la data recepţiei. La finalul perioadei de 6 luni farmaciile predau, prin intermediul companiilor de distribuţie de medicamente,
către DSP Alba cantităţile rămase în stoc

Este interzisă orice campanie publicitară care să facă referire la anumite beneficii, recompense şi/sau alte facilităţi legate de distribuirea către populaţie a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate, fiind permise doar afişarea informării asupra activităţii de distribuire către populaţie a acestui medicament, la loc vizibil, în farmacia comunitară care distribuie medicamentul.

Doze recomandate şi mod de administrare:

Comprimatul cu iodură de potasiu 65 mg se administrează pe cale orală şi poate fi mestecat sau înghiţit. Pentru administrare la copii cu vârsta sub 6 ani, doza poate fi zdrobită şi amestecată cu lapte, suc de fructe, miere sau iaurt.
În cazul administrării la sugari (cu vârsta sub 1 an), doza poate fi dizolvată în lapte, apă, suc de fructe sau zdrobită şi amestecată cu lapte sau suc de fructe.

Medicamentul se administrează în doză unică după cum urmează:

– Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: 2 comprimate (echivalent cu 100 mg iod)
– Copii cu vârsta între 3-12 ani: 1 comprimat (echivalent cu 50 mg iod)
– Copii cu vârsta între 1 lună-3 ani: 1/2 de comprimat (echivalent cu 25 mg iod)
– Nou-născuţi (cu vârsta până la 1 lună): 1/4 de comprimat (echivalent cu 12,5 mg iod)

Pentru copii sub 3 ani, farmaciile vor distribui un comprimat de iodură de potasiu de 65 mg, urmând ca aparţinătorul minorului să dividă comprimatul în conformitate cu modul de administrare din ghid.
Beneficiul potenţial al profilaxiei cu iod este cu atât mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Riscul de cancer tiroidian per unitate de doză de iod radioactiv este mai mare la făt, nou-născut şi sugar decât la adult.

Populaţia-ţintă pentru administrarea iodului este reprezentată cu vârsta sub 40 de ani.

Atenţionări speciale:
– Trebuie luat în considerare raportul beneficiu/risc al administrării iodurii de potasiu pentru fiecare grupă de vârstă. Femeile gravide, femeile care alăptează, nou-născuţii, sugarii şi copiii trebuie trataţi primii.
– Nou-născuţii în primele zile de viaţă prezintă un risc deosebit în cazul expunerii la iod radioactiv şi de inhibare a funcţiei tiroidiene prin supraîncărcare cu iodură de potasiu. Proporţia captării iodului radioactiv este de 4 ori mai mare decât la alte grupe de vârstă. Hipotiroidismul tranzitoriu în această etapă precoce de dezvoltare a creierului poate determina pierderea capacităţii intelectuale. În cazul administrării de iod la nou-născuţi este obligatorie urmărirea atentă a funcţiei tiroidiene. La nou-născuţii cărora li s-a administrat iodură de potasiu în primele săptămâni de viaţă trebuie să se monitorizeze valorile TSH şi, dacă este necesar, valorile T4; în caz de hipotiroidism li se va administra terapie de substituţie.
– La gravide, în cazul unui eveniment sau incident nuclear, utilizarea iodurii de potasiu în doza recomandată o perioadă scurtă de timp ca inhibitor tiroidian este necesară pentru păstrarea funcţiei tiroidiene a mamei şi, începând din al doilea trimestru de sarcină, a fătului. Nu se administrează mai mult de două doze femeilor gravide. În timpul celui de al treilea trimestru de sarcină, o doză mare de iod poate determina inhibarea funcţiei tiroidiene a fătului, cu apariţia guşei. În cazul administrării iodului femeilor gravide sunt necesare monitorizarea ecocardiografică a fătului până la sfârşitul sarcinii şi screening de rutină în perioada neonatală. La gravidele cu hipertiroidism nu trebuie să se administreze iodură de potasiu din cauza inhibiţiei tiroidei la făt.
– Iodura se elimină în lapte. Tratamentul mamelor care alăptează trebuie să fie cât mai scurt posibil, în general, nedepăşind două doze. Nu se recomandă întreruperea alăptării.
– Prezintă risc pacienţii cu tireotoxicoză trataţi medicamentos sau pacienţii cu antecedente de tireotoxicoză trataţi medicamentos cărora li s-a întrerupt tratamentul şi se află în stare de remisiune aparentă.
– Hipertiroidismul indus de iod poate fi precipitat la pacienţii cu guşă nodulară asimptomatică sau boală Graves latentă, cărora nu li se administrează tratament.
– De regulă, nu se recomandă profilaxia cu iodură de potasiu persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, cu excepţia cazurilor în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este de aproximativ 5 Gy. Riscul de cancer tiroidian este foarte mic la această grupă de vârstă, în timp ce incidenţa afectării tiroidiene este mai mare. Ca urmare, riscul de complicaţii tiroidiene induse de iod este mai mare la această grupă de vârstă.

ATENȚIE
Medicamentul se va administra numai la momentul anunţului oficial al autorităţilor!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare