Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea)

Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea)

Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor • Ajunul Crăciunului – Moş Ajun

Denumirea populară a lunii decembrie este Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. Sunt şi ziceri populare despre luna decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an mănos”. Se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi înfige ace, undrele, andrele în piele. Din timpuri străvechi, vecine cu superstiţia, se mai spune că de va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros sau cum va fi vremea la începutul lui decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni.

Citește și: OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

Luna decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare, între 4 şi 6 decembrie, consacrate vărsatului, una dintre bolile cele mai temute în mediul rural. Sfânta Varvara îi apără pe copii, mamele lor, tinerele fete, dar şi pe mineri. Superstiţia spune că în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei trebuie să-şi facă semnul crucii pe faţă, cu miere, pentru a fi feriţi de bubat. Tot în această zi, se dau de pomană turte sau azimi unse cu miere, calde, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Se spune că nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca aceste seminţe. Superstiţia spune că în această zi nu e bine să se poarte straie negre şi să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.

Citește și: Felicitari de Craciun

Mai este o superstiţie din vremurile de demult: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin şi se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos. Cea de a doua zi a acestei sărbatori a bubatului, 5 decembrie, este ziua Sfântului sau Sfintei Sava, o personalitate enigmatică.

Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea)

Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor

După cele trei zile consacrate vărsatului, în 6 decembrie este Sf. Nicolae – protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor. El este primul moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de aici vine şi o altă denumire a zilei de 6 decembrie – Crăciunul copiilor.

O vorbă populară spune: „Când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit”. De Sf. Nicolae ne rugăm să fim păziţi de boli şi mai ales de lovituri. Şi în această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, lăudând rodul livezilor.

De Sf. Nicolae, acesta bucurându-se de un statut deosebit în panteonul popular, e firesc ca sărbătoarea lui să fie una complexă, a cărei sacralitate se prelungeşte până în 7 decembrie, când se serbează Ciuda lui Sf. Neculai, zi în care nu se lucrează, se fac praznice pentru cei morţi de moarte năpraznică, înecaţi, mâncaţi de lupi, precum şi pentru cei pierduţi fără urmă prin lume. În aceeaşi zi este Sf. Filofteia, sărbătoare aşteptată de fete, care se roagă să fie ajutate în căsătorie şi lăuzie, dar şi de gospodari, care doresc binele vitelor din bătătură.

Citește și: mesaje de Anul Nou

Ajunul Crăciunului – Moş Ajun

Înainte de Ajun, în 20 decembrie este ziua Ignatului, apoi urmează sărbătoarea Ajunului, în 24 decembrie, patronată de Moş Ajun, stăpânul timpului şi deţinătorul puterii anului ce vine. Superstiţia spune că la miezul nopţii dinspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

La fel, în Ajun, li se dă copiilor să mănânce bostan, pentru a fi graşi peste an. Se spune că e bine să mănânci peşte în Ajun, ca să nu te scuture frigurile peste an. În Ajunul Crăciunului, fetele posteau, pentru a-şi putea vedea ursitul; unele fete se feresc să bea apă toată ziua, iar seara îşi fac o turtiţă – jumătate sare, jumătate făină şi o mănâncă; se crede că e posibil ca viitorii lor miri să li se arate în vis, spre a le da să bea apă.

În Ajun, nu se dă nimic cu împrumut. Superstiţia spune că cei care cer vor să aibă noroc la furtişaguri şi se crede că cel ce dă îşi dă norocul din casă. În această zi se fac pregătirile pentru Crăciun, ziua Naşterii Mântuitorului, una dintre cele mai mari sărbători creştine, prăznuită cu mare solemnitate.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE