Noile REGULI care îi vor afecta pe beneficiarii de ajutor social: Pot rămâne fără indemnizație dacă refuză o ofertă de muncă
Ministerul Muncii a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care vizează stimularea participării pe piața muncii a beneficiarilor de ajutor social, prevenirea dependenței lor de acest beneficiu, precum și introducerea unor măsuri care să contribuie la consolidarea ocupării forței de muncă și la reducerea șomajului în rândul tinerilor care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională.
Una dintre prevederile proiectului are în vedere menținerea ajutorului social, timp de încă 6 luni, din momentul angajării, dacă beneficiarul se angajează pentru o perioadă de cel puțin 24 luni.
”Campania efectuată la începutul anului pentru a verifica modul de stabilire și de acordare a ajutorului social a permis efectuarea unei radiografii a situației beneficiarilor de ajutor social de la nivelul comunităților supuse verificării, precum și identificarea de persoane vulnerabile aflate în nevoie. Dincolo de aspectele evidențiate, care țin de nevoia de instruire școlară și calificare profesională pentru cei apți de muncă din familiile vulnerabile, s-a constatat și necesitatea introducerii de stimulente pentru creșterea gradului de ocupare în rândul beneficiarilor apți de muncă. Venim astăzi cu un set de propuneri concrete pentru a da o mână de ajutor reală celor care vor să iasă din starea de vulnerabilitate.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.
Persoanele care vor beneficia de acești bani vor veni de cel puțin două ori pe an la AJOFM
Totodată, pentru a preveni dependența de acest tip de sprijin acordat de stat și pentru a stimula angajarea, se introduce obligativitatea ca persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social să se prezinte la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din 6 în 6 luni sau ori de câte ori sunt solicitate de aceasta pentru a li se aplica măsuri de activare pe piața muncii. Neprezentarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă va fi asimilată refuzului unui loc de muncă și va conduce la încetarea ajutorului social, cu posibilitatea depunerii unei noi solicitări după o perioadă de 12 luni.
În cazul în care contractul de muncă al unui beneficiar încetează din inițiativa angajatorului, în mai puțin de 24 de luni, sumele acordate cu titlu de ajutor social nu vor constitui debit și nu vor fi recuperate. În schimb, dacă raporturile de muncă încetează din motive imputabile angajatului, sumele acordate cu titlu de ajutor social vor fi recuperate pe întreaga perioadă.
Având în vedere că în urma campaniei de verificare s-a constatat că mulți dintre beneficiarii de venit minim garantat aveau dificultăți să intre pe piața muncii pentru că nu aveau nici studiile de bază finalizate, proiectul de OUG introduce prevederi referitoare la înscrierea persoanelor apte de muncă în programul educațional de tip” A doua șansă”.
Înscrierea în acest program se va face la recomandarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, pe baza locurilor disponibile comunicate de inspectoratele școlare, iar refuzul de participare va conduce la încetarea ajutorului social și interzicerea solicitării unui nou drept pentru o perioadă de 12 luni, ca și în cazul refuzului unui loc de muncă.
O altă măsură prin care MMPS susține persoanele vulnerabile să intre pe piața muncii constă în decontarea transportului pentru cei care urmează cursurile programului ”A doua șansă”, la o distanță mai mare de 5 km față de locuință.
Astfel, se propune decontarea către autoritățile administrației publice locale a sumei de 500 lei/persoană/semestru școlar, din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
10.000 persoane de persoane ar putea beneficia de această măsură
Se estimează că anul acesta vor beneficia de măsura prelungirii acordării ajutorului social aproximativ 10.000 persoane, iar de includerea în programul ”A doua şansă”, aproximativ 5.000 de beneficiari.
Proiectul de ordonanță de urgență include și modificări ale Legii nr. 76/2002, respectiv introducerea unor măsuri care să contribuie la consolidarea ocupării forței de muncă și la reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET.
Principala modificare vizează extinderea grupei de vârstă din definiția tânărului NEET, de la 16 – la 30, față de 16 – 25 de ani în prezent. Această modificare va implica o accesare mai mare de fonduri europene nerambursabile pe viitoarele programe operaționale, respectiv alte categorii de fonduri puse la dispoziție de către Comisia Europeană.
Se estimează că de măsura adoptată vor beneficia în perioada următoare, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, aproximativ 2.000 persoane, impactul financiar fiind estimat la 5.625.000 lei.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Pensia pentru limită de vârstă 2024. Condiții pentru obținere: Stagiu minim de cotizare. Reducerea vârstei standard de pensionare
Pensia pentru limită de vârstă 2024. Condiții pentru obținere: Stagiu minim de cotizare. Reducerea vârstei standard de pensionare Casa Județeană de Pensii a remis o informare în atentia persoanelor care solicită stabilirea pensiei de limită de vârstă în conformitate cu prevederile Lg. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Citește și: Pensii 2024 | Taxele pentru […]
Secțiune Articole Similare
-
Sănătatea și naturăacum o zi
Varza murată – sursă de probiotice şi singurul aliment vegetal care conţine vitamina B12
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare în care se ţine post aspru
-
Sănătatea și naturăacum 13 ore
Alunele de pădure îmbunătăţesc performanţa intelectuală
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
14 septembrie – Ziua Inginerului Român, o profesie cu tradiție veche în România
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
15 septembrie – Ziua Internațională a Democrației, un drept fundamental al cetățenilor, bazat pe libertate, egalitate, transparență și responsabilitate
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale