Nașterea Maicii Domnului: Când Fecioara Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu

În fiecare an, la 8 septembrie, întreaga creştinătate celebrează primul dintre cele patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Praznicul Naşterii Maicii Domnului.

În tradiţia populară, acest eveniment religios este cunoscut drept Sântămăria Mică. Sărbătoarea este rânduită în ziua a opta din Anul Nou Bisericesc, iar cifra opt este simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit.

La Sântă Mărie Mică se aniversează onomastica persoanelor ce poartă numele Fecioarei Maria.

În Noul Testament nu regăsim amănunte referitoare la  evenimentul Naşterii Maicii Domnului. În schimb, informaţii preţioase despre acest eveniment religios sunt relatate în Evangheliile Aprocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov, care datează din secolul al II-lea. Cercetătorii preocupaţi de aceste informaţii, relatează într-un capitol special (scris în preajma anului 140), amănunte referitoare la originea Maicii Domnului şi la copilăria sa. Documentul religios menţionează că Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut în mod miraculos.

Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria, erau oameni foarte religioşi. Deşi erau în vârstă, trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un copil. Toată viaţa şi-au dorit acest lucru, dar dorinţa lor nu s-a împlinit. Totuşi, fiind oameni cu credinţă în Dumnezeu, Drepţii Părinţi şi-au pus speranţa în Părintele Ceresc că acesta le va asculta rugăciunile.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria • Urări de Sfânta Marie Mică • SMS-uri de felicitare de Sfânta Maria

Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor din comunitatea în care trăiau, pentru că nu aveau copii. În vremea aceea, familiile fără urmaşi erau considerate blestemate. Documentele care menţionează evenimente din Viaţa Maicii Domnului, subliniază un moment dramatic din viaţa părinţilor Maicii Domnului: atunci când Ioachim şi Ana au împlinit  50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa tradiţională care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi bătrâni „blestemaţi”. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc.

Deşi atitudinea marelui Preot i-a umilit, Ioachim şi Ana au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să fie părinţi şi Acesta să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale: „Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu:  „Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I, Regi 1, 11).

La scurt timp, după rugăciunile rostite de Ioachim şi Ana, Arhanghelul Gavriil s-a arătat, pe rând, celor doi soţi şi le-a spus că rugăciunea lor a fost ascultată de Tatăl ceresc şi ei vor avea un copil. Primul a fost vestit Ioachim, apoi Ana a fost vestită care a aflat de la Arhanghelul Gavriil: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”. Totodată, Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: ”Acest prunc se va umple de Duh  Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23).

Ioachim şi Ana a vrut să-i mulţumească Tatălui Ceresc pentru   milostenia pe care le-a arătat-o. De aceea, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu şi fiica lor a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.

„Tatăl Maicii Domnului, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti  (Bulevardul Nicolae Titulescu).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI