Moş Nicolae – obiceiuri şi tradiţii

lMoş Nicolae  sau Sânnicoară – Distanţa de numai şase zile care separă Sântandreiul de Sânnicoară a favorizat o vie circulaţie a motivelor şi practicilor rituale, astfel că cercetătorul întâmpină serioase dificultăţi când încearcă stabilirea semnificaţiilor calendaristice. Sântandreiul este plasat într-un timp sumbru, învăluit de spiritele malefice care devin extrem de violente în „Noaptea Strigoilor”. Puterea forţelor potrivnice începe să scadă după miezul nopţii, la cântatul cocoşilor. Lumea ce părea că merge spre prăbuşire este salvată însă în fiecare an de Sânnicoară, personaj mitologic imaginat că un moş cu barbă albă, călare pe cal, a cărui atribuţie principală era vegherea porţii cerului dinspre apus, pe unde încearcă soarele să se strecoare în ţinuturile de miazănoapte. Acelaşi rol îl avea, susţine legenda, Sântoaderul care păzea poarta dinspre răsarit a cerului.
*Moş Nicolae este o personificare la vârsta senectuţii, a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creştin numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop din Myra, mort probabil în anul 342), apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de  război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. În nopţile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă oamenii pot să-l vadă stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Moş Nicolae împarte, asemănător lui Moş Crăciun, daruri celor mici. Mai veche este însă tradiţia pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată în încălţările lor în noaptea de 5/6 decembrie. Ca sfânt, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiţiei creştine, el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători şi practici magice, dedicate în special lupilor şi spiritelor morţilor-strigoi, început la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamnă, Filipul cel Şchiop, Ovidenia, Lăsatul Secului de Crăciun, Noaptea Strigoilor şi Sântandrei) şi încheiat la începutul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Moş Andrei), specific unui străvechi început de an autohton, probabil Anul Nou dacic.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI