Rămâi conectat

Actualitate

MITUL „anvelopelor de iarnă obligatorii de la 1 noiembrie”, demontat de RAR. Clarificări privind cauciucurile all season

Ziarul Unirea

Publicat

în

MITUL „anvelopelor de iarnă obligatorii de la 1 noiembrie”, demontat de RAR. Clarificări privind cauciucurile all season

Într-un mesaj postat pe Facebook, Registrul Auto Român (RAR) demontează mitul potrivit căruia șoferii sunt amendați dacă nu au mașinile echipate cu anvelope de iarnă la 1 noiembrie. Totodată, se clarifică și situația anvelopelor „all season”.

RAR explică că necesitatea acestui mesaj vine după apariția mai multor articole sau informații menite să panicheze posesorii de autovehicule. În postare se precizează că nu există o data limită pentru montarea acestor cauciucuri și nici o temperatură minimă. Obligativitatea șoferilor survine când se deplasează pe drumuri acoperite cu gheață, polei sau zăpadă, indiferent de anotimp.

Elit - Gustul Desăvârșit

În același timp, autoritatea arată că toate anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M și S (însemnând noroi și zăpadă – mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condițiile specifice de iarnă prevăzute în legislația națională rutieră.

Sancțiunea pentru lipsa anvelopelor adecvate se pedepsește cu amendă din clasa a IV-a de sancțiuni (între 9 și 20 de puncte-amendă), adică între 1.305 și 2.900 de lei, dar se poate reține și certificat de înmatriculare al vehiculului.

Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei a fost introdusă în România prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2011.

MESAJUL INTEGRAL RAR:

”Ați citit articolele despre amenzile pe care le riscă românii dacă nu au montate anvelopele de iarnă la 1 noiembrie și sunteți nedumeriți sau panicați? Nu aveți de ce! Registrul Auto Român vă explică tot ce trebuie să știi despre anvelopele care sunt obligatorii pe timpul iernii.

Chiar dacă vremea încă este însorită în cea mai mare parte a țării, au început să circule deja informații menite să panicheze posesorii de autovehicule, așadar precizăm CLAR că NU există o data limită pentru montarea acestor cauciucuri și că TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M și S (însemnând noroi și zăpadă – engl. mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condițiile specifice de iarnă prevăzute în legislația națională rutieră.

Acum, vă explicăm situația în detaliu.

Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei a fost introdusă în România prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2011 pentru modificarea și completarea OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în 2006.

Este important de reținut că legea NU prevede o dată limită de la care autovehiculele trebuie dotate cu anvelope de iarnă sau o temperatură minimă care să declanșeze procesul. Așadar, anvelopele specifice sunt necesare dacă mașina circulă pe un drum public acoperit cu gheață, polei sau zăpadă, indiferent de anotimp, iar de la momentul elaborării legii aceste prevederi nu au suferit modificări.

Registrul Auto Român precizează că denumirea “all seasons” este una comercială, folosită de producătorii de anvelope, dar care nu are un corespondent în legislația națională a României. Indiferent care este denumirea comercială a unui pneu, dacă acesta este inscripționat cu literele M şi S (însemnând mud and snow), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, el îndeplinește cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia rutieră națională.

Vă recomandăm ca, înainte de a monta anvelopele, să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului (vezi foto). Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme accentuate de uzură.

Sancțiunea pentru lipsa anvelopelor adecvate, în condițiile specificate în lege, se pedepsește cu amendă din clasa a IV-a de sancțiuni (între 9 și 20 de puncte-amendă), adică între 1.305 și 2.900 de lei, dar se poate reține și certificat de înmatriculare al vehiculului.

Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislatia în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, indiferent de data calendaristică la care se face deplasarea, anvelope marcate cu literele M și S, nu riscă să fie sancționați contravențional.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare

Ziarul Unirea

Publicat

în

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare

Armata Română sărbătorește, la 10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. Gheorghe Bibescu, domnul Țării Românești, (1842-1848) a legiferat, prin Porunca Domnească nr. 198 din 10 noiembrie 1843, înființarea primei baterii a Țării Românești, act ce simbolizează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare.

Anii 1843-1850 sunt anii organizării primelor baterii de artilerie în Țara Românească și Moldova, a înființării unor turnătorii proprii în Munții Apuseni. Între anii 1853-1854, bateriile de artilerie din Țara Românească și din Moldova au luat parte la războiul ruso-turc, distingându-se în luptele de la Brăila, Gura Ialomiței, Vadul Silistrei, Ostrov etc.

Până în anii Unirii, a existat o singură baterie de artilerie călăreață. După 1859, s-au constituit încă trei baterii de artilerie: una pedestră, în Moldova, și două în Țara Românească: una călăreață și una pedestră. Cele două baterii din Țara Românească s-au constituit în primul divizion de artilerie al armatei române, al cărui comandant a fost colonelul Scarlat Ciocârlan. Conform unui decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 decembrie 1860, cele patru baterii existente s-au contopit, constituindu-se astfel primul Regiment de artilerie al armatei române moderne (organizat pe două divizioane), al cărui comandant a fost maiorul Tobias Gherghel.

Elit - Gustul Desăvârșit

Menționăm și alte momente importante ale devenirii acestei arme complexe, care privește nu numai organizarea, ci și dotarea, reglementarea și instrucția. Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 254 s-au centralizat atelierele, fabricile de pulbere, capsulăria etc. din diferite părți ale țării, sub denumirea de ”Direcția stabilimentelor de materiale ale artileriei”, care la 23 noiembrie 1861 a fost organizată pe trei secții: Pirotehnie, Arsenalul de construcții al armatei și Fabrica de pulbere. În septembrie 1860, în ”Monitorul Oastei” a fost publicat primul regulament de trageri pentru artileria română, întocmit de maiorul George Manu și intitulat ”Teoria dării”.

În decembrie 1860, a fost publicată ”Legea organizării puterii armate”, potrivit căreia, în cadrul armatei române, s-a constituit Corpul de Artilerie, compus din statul major al armei și unitățile de artilerie. Nucleul statului major al artileriei a luat ființă abia în anul 1862, după unificarea ministerelor de război din ambele Principate, când s-a centralizat evidența personalului și muniției. În octombrie 1862, a fost înființat Inspectoratul Armelor Speciale, care avea ca sarcină conducerea instrucției în unitățile de artilerie și supravegherea activității productive, inspectorat desființat în septembrie 1875, când a luat ființă Inspectoratul Artileriei, la conducerea căruia a fost numit colonelul George Manu.

Considerentele care au determinat modificările structurale din cadrul armatei române au stat și la baza organizării și înzestrării unităților de artilerie, divizate în artileria de câmp, artileria de munte, artileria de cetate, pentru lucrări de fortificație (care s-a desființat complet în toamna anului 1915) și artileria antiaeriană, care a luat ființă la 15 august 1916, odată cu constituirea Corpului Apărării Antiaeriene.

Înaintea Primului Război Mondial, armata română dispunea de 294 de baterii de artilerie. În anul 1939, România avea capacitatea de a mobiliza 31 de brigăzi și 79 de regimente de artilerie, dintre care 32 aveau în compunere 3 divizioane, 31 aveau în compunere două divizioane, 7 erau regimente de artilerie grea, 9 erau regimente de artilerie călăreață. La 3 septembrie 1939, Marele Stat Major a ordonat sporirea efectivelor până la nivelul celor de război.

După cel de-al Doilea Război Mondial, refacerea armatei s-a realizat prin contopirea marilor unități întoarse de pe front cu marile unități de recruți, cu subunitățile și unitățile de marș, realizându-se mari unități operative cu o încadrare și înzestrare corespunzătoare. Între anii 1948-1960, a sporit continuu ponderea artileriei în cadrul marilor unități de arme întrunite.

Astfel, în anul 1965, această pondere era de 1,5 ori mai mare față de perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o conducere competentă a artileriei, la 1 septembrie 1948, a fost înființat Comandamentul Artileriei. Începând cu anul 1949, o bună parte a armamentului de artilerie a fost înlocuit cu guri de foc având caracteristici superioare. În 1961, au luat ființă unitățile de rachete cu diferite destinații. În anii 1956-1965, artileria a fost dotată cu armament nou. Au fost sporite și diversificate mijloacele antitanc în cadrul tuturor eșaloanelor. Au intrat în dotare, alături de autotunurile și tunurile existente, aruncătoarele de grenade antitanc și rachetele antitanc dirijate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Una dintre cele mai vechi cărți în limba română, scoasă la licitație: cartea datează din anii 1600

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Una dintre cele mai vechi cărți în limba română, scoasă la licitație: cartea datează din anii 1600

Apărută în 1643, ediția princeps a cărții ”Cazania lui Varlaam” este scoasă la licitație pentru prețul de pornire de 5.000 de euro, la București, într-un eveniment dedicat cărților și manuscriselor de colecție.

Una dintre primele cărți scrise în limba română, ”Cazania lui Varlaam”, datând de la 1643, tipărită într-un numar limitat de exemplare, este o apariție foarte rară pe piața românească de carte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ediţia princeps a fost editată de mitropolitul Varlaam şi tipărită în tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Cartea a fost retipărită în nenumărate ediţii de-a lungul timpului, fiind una dintre cele mai citite din trecutul nostru.

Colecționarii pot licita pentru hărți de colecție ce prezintă evenimente istorice sau care datează din anii 1700. Evenimentul din 17 noiembrie reuneşte şi cea mai mare colecţie de hrisoave şi zapise scoase vreodată la licitaţie.

Tradiţionala Licitaţie de Carte, organizată de Casa de Licitaţii A10 by Artmark din București, oferă bibliofililor şi accesul la o selecţie specială de cărţi rare care poartă semnătura olografă a unor scriitori români celebri.

La Palatul Cesianu-Racoviță, pana pe data de 17 noiembrie vor fi expuse cele 219 piese de colecție și vor putea fi admirate în regim gratuit de luni până dumincă în inntervalul orar 10-20.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

La nivel național, în luna octombrie a anului 2022, au fost vândute 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține comparativ cu luna septembrie. Județul Alba se află printre județele cu cele mai puține imobile vândute.

Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Olt – 136, Călăraşi – 269 şi Alba – 294.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic faţă de octombrie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.937, Timiş – 1.754 şi – Ilfov – 1.652. La polul opus se află judeţele Sălaj – 37, Covasna – 50 şi Gorj – 61.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 şi Galaţi – 723.\

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea