Rămâi conectat

Politică Administrație

Ministrul Muncii: Regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifică

Publicat

în

Regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit şi sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare, afirmă ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu. Totodată, aceasta precizează că Legea salarizării nu se  modifică.

„Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmplă, din păcate, în continuare, în foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar în alte cazuri scade de la 1.500 la 1.300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor”, a scris miercuri Lia Olguţa Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a subliniat că nu Ministerul Muncii sau Parlamentul României trebuie să decidă ce specializare este mai importantă şi „merită mai multe sporuri”, această decizie intrând în atribuţiile Ministerului Sănătăţii.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În Ministerul Muncii s-a lucrat la o ‘lege cadru’ a salarizării, prin aceasta urmărindu-se nişte principii cum ar fi ‘la muncă egală salarii egale’. Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau îngrijitoarea (…) să aibă acelaşi salariu şi dacă lucrează în Învăţământ, în Inspectoratele de Poliţie sau în Sănătate. Pentru cazurile excepţionale, cum ar fi Sănătatea, unde îngrijitoarea lucrează printre bolnavi şi are o meserie, în mod evident, mai riscantă, dar al cărei risc nu îl pot aprecia cei care elaborează o lege cadru, ci doar specialiştii din instituţii cu atribuţii, s-a luat decizia ca ministerele de resort, în acest caz Ministerul Sănătăţii, să elaboreze un ‘Regulament de sporuri’. Nu au cum să decidă cei din Ministerul Muncii sau Parlamentul României (pentru ca legea e iniţiată de parlamentari) ce specializare e mai importantă şi merită mai multe sporuri, de exemplu secţiile de boli infecţioase faţă de cele de boli interne”, precizează ministrul Muncii.

Potrivit acesteia, plafonarea la 30% a sporurilor, care exista şi în vechea lege, dar nu s-a aplicat, a fost decisă în contextul în care cheltuielile de salarizare în Sănătate creşteau lunar cu 100 de milioane de lei şi, în cazul unor spitale din Bucureşti, s-a constatat că secretara avea spor mai mare decât doctorul.

„Prin Legea salarizării s-a instituit ca sporurile să nu depăşească 30% din total cheltuieli salariale pe ordonator principal de credite, pe motiv că nu e normal ca sporurile să depăşească salariile de bază. Principiul nu este nou, a existat şi în vechea lege a salarizării, dar nu s-a respectat aproape niciodată, ba dimpotrivă, indiferent de secţia unde se aplicau sporuri, acestea erau date la maximum, fie că era vorba de medici, îngrijitoare sau personal care nu intra în contact cu bolnavul. Am putut descoperi, după ce am solicitat cheltuielile cu salarizarea de la opt spitale din Bucureşti, că, de exemplu, secretara avea spor mai mare decât doctorul. Se mergea, în cazul ei, cu spor maxim, ca şi în cazul medicului, dar i se mai adăuga un spor de calculator de 15%. Evident că astfel de lucruri nu mai puteau fi tolerate, mai ales că ele au făcut ca totalul cheltuielilor de salarizare din Sănătate să devină imposibil de estimat de către Ministerul de Finanţe şi că, lunar, creşteau cu 100 de milioane de lei. În aceste condiţii Ministerul Finanţelor Publice a solicitat un text de lege clar şi aplicabil, care să permită calcule cât mai exacte, cu atât mai mult cu cât ştiţi că, de la o lună la alta, cheltuielile din Sănătate sunt diferite, în funcţie de numărul de gărzi, de asigurarea continuităţii etc. S-a luat decizia ca procentul sporurilor să rămână exact ca în vechea lege unde era suficient de acoperitor pentru ceea ce îşi dorea Ministerul Finanţelor, dar care nu s-a aplicat ca urmare a unor derogări făcute anual de la acest text, iar Ministerul Sănătăţii a intrat la negocieri cu sindicatele pentru elaborarea Regulamentului de sporuri”, a explicat ministrul Muncii.

Ea a menţionat că Regulamentul de sporuri a fost aşteptat încă din septembrie 2017 şi a fost adoptat de Guvern în ultima formă discutată cu sindicatele, respectiv fără Anexa 10.

„Am aşteptat încă din luna septembrie a anului trecut Regulamentul de sporuri, dar nu se putea ajunge la nicio soluţie cu sindicatele. Când se negocia cu reprezentanţii medicilor, ei solicitau sporuri mai mari pentru medici şi raportate la noul salariu, când se discuta cu cei care reprezintă personalul TESA, aceştia cereau sporuri mai mari pentru această categorie şi mai mici pentru medici, motivând că ‘oricum, le-au crescut salariile’. Discuţiile au fost purtate până în ultima săptămână din martie, fără a se ajunge la vreun compromis în privinţa Anexei 10, care a fost solicitată de sindicate, pentru ca, apoi, tot sindicatele să ceară eliminarea ei, iar azi, să ne transmită că o vor din nou. Ca la români! Pentru că exista riscul de a nu se mai putea plăti deloc salariile în aprilie, în absenţa unui Regulament de sporuri şi în condiţiile în care mai era doar o săptămână pentru calcularea noilor salarii, Guvernul şi-a asumat să adopte Regulamentul de sporuri în ultima formă discutată cu sindicatele, adică fără Anexa 10”, a afirmat Olguţa Vasilescu, care a subliniat că 80% dintre spitale nu înregistrează scăderi de venituri la nici un salariat, ci „creşteri masive la medici şi asistente”.

În ceea ce priveşte Legea salarizării, ministrul Muncii a reiterat că aceasta prevede creşteri etapizate până în 2022 pentru toţi bugetarii, cu excepţia celor care au depăşit deja grila stabilită pentru 2022, ceea ce înseamnă că şi biologii, chimiştii, îngrijitoarele din Sănătate vor avea creşteri, anual, cu 25 % din diferenţa pe care o au de recuperat.

„Sigur cea mai bună variantă ar fi fost ca toată lumea să crească direct pe grila care se va aplica în 2022, când noi considerăm că sistemul de salarizare va fi perfect echilibrat. Din păcate, bugetul de stat nu permite creşteri salariale mai mari de 12 miliarde anual. Şi în 2017 şi în 2018 s-a aplicat ca şi creştere această sumă. O sumă mai mare ar însemna depăşirea deficitului de 3%, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra economiei şi ar însemna şi încălcarea altor reguli impuse de organismele internaţionale. Atât avem, în atât ne încadrăm! Şi… important de reţinut… nimănui nu i-a scăzut salariul, dar în unele cazuri a scăzut venitul ca urmare a reaşezării sporurilor! Legea se referă la salarii, sporurile sunt acordate conform regulamentului, dar cu obligativitatea păstrării anvelopei de sporuri de 30 la sută per ordonator de credite, deci nu per persoană…Niciun angajat din sănătate nu are scăderi de venituri faţă de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Comparaţiile se fac cu lunile precedente, concurând noi cu noi de luna trecută”, a mai scris Olguţa Vasilescu pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a atras atenţia, în ceea ce priveşte solicitarea medicilor de a nu se face diferenţe între cei din echipa medicală, că, din păcate, bugetul nu îşi permite creşteri mai mari, astfel încât toţi bugetarii să fie trecuţi automat, de acum, la grila din 2022, aşa cum s-a făcut în cazul medicilor şi asistentelor şi că biologul din Sănătate nu poate fi plătit mai mult decât cel din Învăţământ, pentru că au aceleaşi studii.

De asemenea, ministrul Muncii a precizat că, în prezent, salariile medicilor sunt exact cum apar în Programul de Guvernare, respectiv peste 3.600 de euro brut şi, în unele cazuri, se trece şi de 3.600 de euro net.

Olguţa Vasilescu a mai menţionat că, din cauza constrângerilor financiare, sistemul va putea să echilibreze abia peste 4 ani, când Legea salarizării se va aplica efectiv.

„Ne-am asumat această lege despre care am spus ca încă nu este una perfectă fiindcă abia în 2022 se va aplica efectiv, când toţi vor fi salarizaţi conform grilelor prevăzute în anexe, că este nevoie de o perioadă de echilibrare a sistemului, care, din cauza constrângerilor financiare, va putea să se echilibreze abia peste patru ani. Dar… nu trebuie să uităm că sunt creşteri semnificative, anuale, pentru întreg sistemul bugetar, aşa cum au fost şi în 2017. Dacă ar fi fost o lege simplă, ar fi făcut-o alţii până acum, însă cei care au avut curiozitatea să privească atent deficienţele sistemului nu şi-au asumat nicio modificare, realizând că vor exista nemulţumiri, pentru că este imposibil să nu afectezi măcar 3% dintre salariaţi. Ca să concluzionez, regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifică! Dacă legea va fi abrogată, aşa cum promite Orban că va face în prima zi de preluare a guvernării, cei care vor plânge după ea vor fi mai mulţi decât cei care o contestă acum”, a mai spus oficialul de la Muncă.

sursa: agerpres


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| Radu Cristian, PSD Alba: „PSD – alături de cei mulți! Peste 3 milioane de oameni vor primi vouchere pentru alimente”

Publicat

în

Comunicat de presă| Radu Cristian, PSD Alba: „PSD – alături de cei mulți! Peste 3 milioane de oameni vor primi vouchere pentru alimente”

PSD vine din nou cu măsuri concrete în beneficiul celor cu venituri reduse! Proiectul PSD privind acordarea voucherelor pentru alimente se implementează în ritm accelerat. Recent s-au semnat contractele pentru tipărirea voucherelor, iar Poșta Română a fost desemnată pentru a le distribui. Peste 3 milioane de persoane, din categorii vulnerabile, vor primi un ajutor de 250 de lei, odată la două luni, timp de un an și jumătate.

Beneficiarii proiectului vouchere pentru alimente sunt:

Elit - Gustul Desăvârșit

– pensionarii cu venituri nete lunare mai mici sau egale cu 1.500 lei;
– persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri nete lunare proprii mai mici sau egale cu 1.500 lei;
– familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere cu venituri nete lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 600 lei;
– familiile monoparentale cu venituri nete lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 600 lei;
– familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social oferit de stat;
– persoanelor fără adăpost.

Jumătate din cele 3,1 miliarde de lei, necesare pentru voucherele de alimente, vor veni din fonduri europene.

Încă o dată realitatea îi contrazice pe cei de la USR care susțineau despre acest program că „este doar un powerpoint” care nu va fi acceptat de Comisia Europeană. PSD este alături de cei mulți, care au nevoie în această perioadă de sprijin concret!

Purtător de cuvânt PSD Alba,
Radu Cristian


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Radu Tuhuț, deputat PSD de Alba: „România, alături de Republica Moldova! Frații noștri de peste Prut merită mai mult!”

Publicat

în

Radu Tuhuț, deputat PSD de Alba: „România, alături de Republica Moldova! Frații noștri de peste Prut merită mai mult!”

Am participat, în aceste zile, alături de o delegație din România, la întâlniri oficiale dar cordiale cu președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, președintele comisiei de administrație publica și amenajarea teritoriului, Larisa Voloh, secretarul general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării, Lidia Dabija și secretarul general adjunct al guvernului, Svetlana Țurcanu.

Cu această ocazie, a fost semnat un acord de cooperare între comisiile parlamentare permanente ale Parlamentului Republicii Moldova și a Camerei Deputaților din Parlamentul României. Documentul a fost semnat de către președinții comisiilor de administrație publică și amenajarea teritoriului (din care fac parte), mai exact de către parlamentarii Simona Bucura Oprescu  și Larisa Voloh

Între altele, acordul prevede că cele două state vor pleda pentru modernizarea administrației publice, vor coopera în vederea îmbunătățirii cadrului normativ și celui de reglementare vizând organizarea și funcționarea administrației publice, planificarea spațială și dezvoltarea regională. De asemenea, România și Moldova vor sprijini colaborarea și vor contribui la stabilirea relațiilor de fraternitate între colectivitățile noastre locale. Nu în ultimul rând, vom sprijini realizarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană cu referire la administrația publică ce are ca finalitate ajustarea sistemului administrativ din Republica Moldova la Spațiul Administrativ European.

Elit - Gustul Desăvârșit

Îmi reiterez, cu această ocazie, susținerea necondiționată pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru continuarea reformei administrative și, nu în ultimul rând, a efortului nostru comun pentru asigurarea securității regiunii și sprijinirii refugiaților ucraineni.

Oamenii din Republica Moldova sunt frații noștri de peste Prut! Avem același idealuri și credințe, vorbim aceeași limbă, iar inimile noastre bat la fel. Doar uniți, împreună, putem fi mai puternici!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Senator PNL de Alba, Sorin Bumb: „Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă”

Publicat

în

Comunicat de presă| Senator PNL de Alba, Sorin Bumb: „Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă”

Senatul a adoptat ieri cadrul legal ce va permite finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a centralei nucleare de la Cernavodă, făcând astfel încă un pas important spre dobândirea independenței energetice a României. Obiectiv energetic de importanță națională, termocentrala de la Iernut se afla într-un stadiu de execuție de circa 90% dar, din cauza unor probleme ale constructorului spaniol, contractul a fost reziliat și investiția s-a blocat.

În condițiile actuale de criză energetică, marcată de un context geopolitic complicat și imprevizibil, în care invazia rusă în Ucraina are efecte negative asupra întregului sistem energetic european, era necesară identificarea și adoptarea unor soluții legislative care să permită finalizarea în timp util a unor obiective energetice de o importanță deosebită, așa cum este și centrala de la Iernut, care va furniza o importantă cantitate de electricitate în sistemul național. În discuțiile și negocierile pe care le-am avut ieri cu colegii mei senatori, atât în comisiile reunite de specialitate, cât și la votul din plenul Senatului, am căzut de acord să creăm cadrul legal astfel încât, în situația obiectivelor de investiții nefinalizate, de acest tip, entitățile contractante să poată aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, pentru restul de executat, dacă acesta este de maxim 40% din stadiul fizic aferent proiectului de investiții. Astfel, modificând în Senat Legea 250/2022, de aprobare a OUG 54/2022, care modifica Legea 96/2016, privind achizițiile sectoriale, am flexibilizat cadrul legal privind achizițiile, permițând reluarea lucrărilor la Iernut, unde sperăm ca prima din cele 2×1 unități (215MWe) să fie pusă în funcțiune până la finele anului viitor.

Elit - Gustul Desăvârșit

De asemenea, am introdus și o altă prevedere care se referă la energia nucleară și care va permite Statului Român să atribuie contractul pentru finalizarea centralei de la Cernavodă printr-o procedură de negociere fără invitație prealabilă, indiferent de stadiul fizic de realizare al proiectului de investiții.

Având în vedere că, în mai puțin de 5 ani, reactorul 1 de la Cernavodă, cu o putere de 700 MWh, va intra în revizie și retehnologizare pentru 2 ani, iar din 2029 și reactorul 2 va intra în același proces de retehnologizare, era nevoie de un cadru legal care să răspundă acestei situații de urgență extraordinară, generată de conflictul armat din vecinătatea granițelor României și de criza energetică din Europa. Este bine-cunoscut că licitațiile în România și mai ales procedurile lungi și greoaie de contestare, sunt o mare problemă și fără un astfel de cadrul legal am fi riscat să ne aflăm într-o situație periculoasă, în care licitațiile s-ar fi extins pe ani de zile, iar România nu ar mai fi avut energie suficientă.

Sorin Ioan BUMB,
Senator PNL de Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare