Ministrul Daniel David, despre schimbările din Educație: „Nu sunt reforme reale, ci măsuri de supraviețuire în criză fiscal-bugetară”

Ministrul Daniel David a declarat recent că modificările din sistemul educațional nu reprezintă reforme categorice, ci măsuri necesare pentru a supraviețui crizei fiscal-bugetare.

Reforma educațională promisă de autorități întârzie să apară, iar măsurile recente luate de Ministerul Educației sunt, de fapt, reacții la constrângerile bugetare, nu politici vizionarea în avantajul calității sistemului educațional.

Întrebat despre modificările recente privind bursele de merit, ministrul a fost categoric: „Nu sunt măsuri de reformă. Sunt măsuri de supraviețuire în situații de criză. Încercăm să respectăm planul de guvernare și legea fiscal-bugetară, dar lucrăm cu resurse extrem de limitate.”

Ministrul Educației și Cercetării a admis că, în alte condiții, ar fi gândit altfel sistemul burselor, însă realitatea din tabelele financiare ale Statului nu-i permite.

Bugetul burselor, tăiat

Ministrul a recunoscut că bugetul burselor este mai mic decât în ultimii doi ani școlari, dar susține că este „totuși mai mare decât cel din 2022–2023”. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra faptului că, este anormal ca bursele de merit să ajungă la 30% dintre elevi, criteriul de evaluare fiind absolut neobiectiv.

Pentru a preveni o „bursiadă”, în care elevii nu mai percep educația ca pe o obligație, ci ca pe o competiție artificială pentru beneficii, ministrul Daniel David susține că sunt necesare ajustări la pragul și a criteriilor de acordare.

Modificările care au intrat în vigoare prin Legea 141/2025 includ o serie de măsuri controversate:

-creșterea normei didactice în preuniversitar de la 18 la 20 de ore/săptămână;

-majorarea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%;

-reducerea cu 50% a plății cu ora și a numărului de norme;

-eliminarea burselor de performanță și reziliență;

-limitarea burselor de merit la maximum 15% dintre elevii clasei, doar pentru cei cu media peste 9,00;

-creșterea numărului maxim de elevi per clasă, prin derogări de 2–6 elevi;

-pierderea personalității juridice pentru școlile sub un anumit prag de elevi sau preșcolari;

-reducerea burselor pentru studenții de la masterele didactice de la 3.700 lei la 2.570 lei;

-plafonarea fondului de burse universitare la 10% din salariul minim net pe student;

-amânarea acordării celor două salarii compensatorii la pensionare pentru profesori universitari până în 2027–2028.

„Misiunea oricărui ministru, inclusiv a mea, este ca după, sau în timp ce trecem prin această criză, să aducem resursă în sistem și să gândim într-o logică de reformă, nu de austeritate.” a declarat ministrul Educației

România traversează o perioadă în care reforma în educație rămâne, în mare parte, o dorință greu de îndeplinit. Până atunci, soluțiile aplicate sunt mai degrabă de avarie decât de construcție pe termen lung.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News