Rămâi conectat

Actualitate

Ministerul Transporturilor propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România

Publicat

în

Ministerul Transporturilor propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane de euro (142 milioane de euro cu TVA), potrivit Programului Feroviar, pus în dezbatere pe site-ul propriu. „TGV”-ul românesc ar urma să conecteze portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, via Budapesta, iar în varianta construirii pe un aliniament complet nou va costa 17 miliarde de euro.

MTI și-a propus ca până în 2026 să analizeze oportunitatea construcției unei linii de mare viteză Constanța – București – Budapesta, iar până în 2023 să fie realizat un raport preliminar privind oportunitatea construcției liniei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Calea ferată de mare viteză reprezintă o alternativă economică sustenabilă, precum și pentru protecția și conservarea mediului, fapt dovedit prin extinderea continuă a rețelei (High Speed Rail – HSR / Tren de Mare Viteză – TMV) în Europa. Astfel, trenurile de mare viteză au devenit un concurent redutabil pentru transportul aerian pe distanțe medii și lungi atât în țările Europei Centrale și de Vest, cât și între ele.

Exemple precum „InterCity-Express” – ICE din Germania sau între Germania, Austria, Elveția, Belgia și Regatul Țărilor de Jos sau TGV (Train à Grande Vitesse)/Thalis/Eurostar între Franța, Belgia, Marea Britanie și Regatul Țărilor de Jos reprezintă veritabile modele de succes pentru construirea căilor ferate de mare viteză și introducerea unor servicii feroviare superioare, confortabile, sigure și rapide.

În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

„În măsura în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar în scopul dezvoltării rețelei de linii de mare viteză sau va face parte dintr-un program european transfrontalier cu alocare financiară dedicată căilor feroviare de mare viteză, beneficiarul va putea implementa un proiect de HSR (High Speed Rail / Tren de Mare Viteză)”, se arată în documentul citat.

Calea ferată de mare viteză va avea un traseu care va conecta rețelele feroviare asemănătoare din țările vecine, dar și marile centre urbane din România. Construcția liniilor de cale ferată de mare viteză se va face pe aliniamente noi, fără a utiliza infrastructura feroviară actuală cu care va avea doar legături de conectivitate.

Astfel, pentru a atinge acest deziderat, în Programul Investițional este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare.

Obiectivele principale vizate sunt următoarele:
a) Conectarea României la rețeaua feroviară europeană de mare viteză;
b) Conectarea marilor centre urbane din România prin cale ferată de mare viteză.

Studiul de fezabilitate ar trebui să evidențieze printre altele:
• sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu);
• deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud est – nord vest;
• să aibă în vedere faptul de a nu dubla alte investiții care au obiectiv asemănător (modernizarea în curs a coridorul feroviar Rin – Dunăre);
• analiza formelor de relief, impactul asupra mediului și propunerea de soluții pentru sectoarele critice identificate;
• să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu);
• să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză / viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).

În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:

a. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 milioane de euro /km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro).

b. Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.

Alegerea trecerii direct la realizarea studiului de fezabilitate, spre diferență cu derularea inițială a unui studiu de prefezabilitate are la bază două considerente, și anume:

1 – posibilitatea, conform legislației române, de trecere direct la faza de studiu de fezabilitate dacă proiectul este trecut în cadrul Master Planului General de Transport / Programului Investițional și

2 – reducerea timpului necesar ajungerii în faza de construcție, ținând cont că România este deja cu mult în spatele statelor membre care au dezvoltat și dezvoltă în prezent linii de mare viteză.

Cu toate acestea, strategia de implementare a studiului de fezabilitate aferent liniei de cale ferată de mare viteză prevede realizarea studiului de fezabilitate în două etape distincte.

O primă etapă dedicată analizei de opțiuni, în cadrul căreia se vor derula analizele general tehnice, economice, de mediu și instituționale/ operaționale pentru diferitele forme de obținere a obiectivului vizat de a lega cu linie de cale ferată de mare viteză cele două capitale București și Budapesta. Și o a doua etapă, în cazul în care prima etapă stabilește ca fiind fezabilă opțiunea unei linii de cale ferată de mare viteză ce conține și segmente noi, ce va consta în analizele de detaliu tehnice, economice și de mediu pentru realizarea documentațiilor pentru aprobarea și licitarea lucrărilor aferente proiectului liniei de mare viteză.

*Nota: fotografie cu caracter ilustrativ din arhiva ZiarulUnirea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Publicat

în

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara, în jurul orei 21.00, în localitatea Ighiu. Din primele date, incendiul se manifestă la un atelier de tâmplărie.

Potrivit ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia alături de serviciul de voluntari din Ighiu.

La fața locului intervin pompierii cu trei autospeciale.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE 21.18: La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta fără flacără, la panoul electric al atelierului. La momentul de față incendiul este localizat, se lucrează la stingerea acestuia.

Fără alte probleme.

Misiunea este în dinamică, știre în curs de actualizare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

Publicat

în

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

România are toate datele pentru a deveni unul dintre marii producători de hrană ai Europei. Avem mult pământ roditor, cu ape din care putem iriga, cu o climă care încă ne ajută să facem agricultură.

O comoară care ar putea să hrănească peste 80 de milioane de oameni, dacă am înțelege cât de valoaroasă este și ce trebuie făcut. Duminică, la “România, te iubesc!”, aflăm în ce măsură țară noastră își poate hrăni propriul popor în cazul unei crize alimentare.

70% din toată suprafață agricolă este împărțită între micii fermieri, care fac o agricultură de subzistență și nu produc mare lucru. De 30 de ani ne chinuim fără succes să reparăm sistemele de irigații pe care tot noi le-am distrus. În 2020, an secetos, deficitul între importuri și exporturi a fost de aproape două miliarde de euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: “Copilul rade. Iubirea și înțelepciunea mea e jocul. Adolescentul cânta. Jocul și iubirea mea e înțelepciunea…”

Mai marele agriculturii românești e relexat, inspirat și optimist.

″…Dar eu sunt optimist”

Nu la fel de optimiști sunt, însă, agricultorii din Dobrogea și estul României, unde seceta bate la ușa.

Analizele arată că, anul acesta, vom recolta cu 10-20% mai puțin decât în 2021, când am produs de trei ori mai multe cereale decât am consumat. Din 11 milioane de tone de grâu, șapte au plecat peste graniță. Din 15 milioane de tone de porumb, nouă au luat calea exportului, pentru că industria procesatoare, care ar da plus valoare producției agricole, nu prea există. Avem un million 200 de mii de vaci de lapte, însă doar 300 de mii sunt în ferme mari. Restul, în gospodării, iar țară noastră importă masiv carne și lapte.

Ionuț Lupu, reprezentantul Asociației Holstein Ro: Dacă în Ungaria subvenția primesc 800 euro pe animal, În România în cazul unor unor ferme industriașe, subvenția nu depășește 250 -300 de euro

Dr. Mihai Petcu, proprietar al unei ferme de vaci: “În jurul Bucureștiului au fost 42 de ferme care asigurau lapte”.

Duminică, la “România, te iubesc!” vedeți cât lapte poate asigura țara noastră pentru propriii locuitori. Tot atunci, vedem cum stăm și la capitolul carne.

Alexandru Baciu, proprietarul unei ferme de vaci: “Fermele tot noi le-am distrus, n-avem strategie”

Iar toate aceste probleme au un numitor comun: lipsa de viziune a autorităților și dispartitia specialiștilor din agricultură. România are 57 de licee cu profil agricol. Duminică, îl vizitam pe cel din Turnu Măgurele.

Cum putem să producem și să procesăm mai mult, cum ajută tehnologia de ultima generație agricultura, dar și câți bani vor ajunge în agricultara românească sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema „CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?”

Publicat

în

Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare