Mielul şi ouăle roşii: tradiţie românească în sărbătoarea pascală

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este marcată de slujbe bisericeşti, dar şi de o masă îmbelşugată cu preparate tradiţionale din care cele mai cunoscute în tradiţia românească sunt mielul şi ouăle roşii.

Simbolistica ouălor de Paşti trebuie căutată înainte de naşterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos conform site-ului crestinortodox.ro.

Totodată există mai multe legende vizavi de înroşirea ouălor şi de ce au devenit ele principalul simbol al Învierii Domnului. Tradiţia noastră spune că Maica Domnului, venind să-şi plângă Fiul răstignit, a lăsat un coş cu ouă lângă cruce, iar acestea s-au înroşit de la sângele care picura pe rănilor Domnului. Ciocnitul ouălor se face în semn de omagiu pentru cel care şi-a dat viaţa în scopul mântuirii neamului şi la fiecare ciocnire se aduce aminte de Învierea Domnului. Acest element de cultură spirituală specific românească a luat o amploare foarte mare deşi imaginaţia oamenilor privind colorarea ouălor este diversificată.

Creştinii care celebrează Paştele asociază sărbătoarea cu tăierea mielului, iar acest lucru nu este deloc întâmplător. În biblie, prorocul Isaia relatează cu sute de ani înainte de Hristos despre Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatele lumii şi vine în lume „ca un miel spre înjunghiere şi ca o oaie fără glas înaintea celor ce o tund”. Cartea Sfântă vorbeşte şi despre modul în care a fost prezentat Iisus Hristos ucenicilor: „Iată Mielul lui Dumnezeu”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---