Opinii - Comentarii

Marţea Mare din Săptămâna Patimilor şi Pilda celor zece fecioare

Ioana Oprean

Publicat

în

Sfinţii Părinţi au rânduit să se citească Pilda celor zece fecioare, în Marţea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului. Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci „înţelepte” şi cinci „neînţelepte”, care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numeşte pe sine „mire”, iar Apostolii poarta numele de „prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica.

În această pildă, Împărăţia cerurilor este asemănată cu zece fecioare, care luându-si candelele, au ieşit în întâmpinarea mirelui. Menţionam că la evrei exista obiceiul ca la căsătorie, mirele să meargă în casa miresei, unde era aşteptat de ea şi de prietenele ei. De aici se plecă spre casa mirelui, iar acolo se organiza ospăţul de nunta.

Astfel, prin cuvintele „fecioarele au ieşit în întâmpinarea mirelui”, nu trebuie să înţelegem ca fecioarele au ieşit pe strada, ci doar din încăperea unde se aflau, in mod firesc alături de mireasa, aşteptându-l pe mire.

Mirele întârzie, iar fecioarele adorm. La miezul nopţii, se vesteşte sosirea lui. Fecioarele se trezesc să-l întâmpine. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfârşite. Fecioarele „neînţelepte” (nebune) vor cere celor înţelepte să le împrumute dintr-al lor. Acestea nu vor, pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest împrumut. Astfel, fecioarele nebune merg să cumpere untdelemn. În timp ce ele lipsesc, soseşte mirele. Acesta intră la nunta împreuna cu fecioarele „care erau gata de nunta” si uşa se închide. Vor ajunge si fecioarele nebune, dar vor gasi usa inchisa. Vor striga: „Doamne, Doamne, deschide-ne noua”. Mirele le răspunde: „Adevarat zic vouă: Nu va cunosc pe voi”. Părintele Constantin Galeriu, cercetand originalul grecesc al Noului Testament a gasit interpretarea: „Nu recunosc chipul meu in voi”, deci chipul nostru autentic este in Hristos. Pilda se încheie cu aceste cuvinte: „Privegheaţi şi va rugaţi, ca nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului”.

CITEȘTE ȘI: Mesaje de Paște fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Paști

Hristos a dorit ca prin această pilda sa ne descopere importanţa pregătirii în vederea judecăţii de apoi. Candelele aprinse simbolizează faptele bune, care trebuie sa ardă pana la sfarsitul lumii, adică pana la sfârşitul fiecaruia sau pana la Parusie. Flacăra este alimentata de untdelemn. Prin untdelemn, intelegem credinta. Ea nu se poate împrumută altora, fiind un dar strict personal. Sfântul Serafim de Sarov susţine ca lămpile goale simbolizează absenta darurilor Sfântului Duh din inima lor. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinţe puternice, care sa se manifeste prin fapte bune. Fecioarele nebune, fără să fi făcut un rau aproapelui, au păcătuit pentru ca nu s-au îngrijit de lumina din suflete.

*Tradiţii şi obiceiuri

În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspira, se da cu matura, se spala geamuri si se fac treburile grele pe lângă casa. Marţea Mare este ultima zi in care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală si se calca. Din aceasta zi, se spune ca bărbaţii trebuie sa stea pe langa casa si sa isi ajute nevestele.

Sursa: Crestinortodox


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

26 februarie: Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la NATO

Ioana Oprean

Publicat

în

26 februarie: Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la NATO Imediat după Revoluţie, autorităţile române s-au îndreptat, către NATO, iniţiind relaţii diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 preşedintele Ion Iliescu să-i transmită oficial Secretarulului general dorinţa României de a adera, eveniment care va avea loc abia în […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 februarie: Dragobetele – ziua tradiţională a iubirii la români

Ioana Oprean

Publicat

în

24 februarie: Dragobetele – ziua tradiţională a iubirii la români Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 februarie: Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox

Ioana Oprean

Publicat

în

24 februarie: Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox Sărbătoare mare în 24 februarie pentru credincioși: e cruce neagră în calendarul ortodox. Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 24 februarie. Din Sfânta Evanghelie […]

Citește mai mult