Mămăliga cu brânză și smântână: Cum a ajuns o mâncare simplă simbol național în România

Mămăliga cu brânză și smântână: Cum a ajuns o mâncare simplă simbol național în România

Puține preparate adună atâta consens în jurul unei mese în România ca mămăliga cu brânză și smântână. Se face din doar trei ingrediente de bază, se mănâncă de la țară până în restaurantele cu pretenții și apare aproape în orice conversație despre „mâncarea de acasă”.

De la păsat la porumb

Mămăliga în forma ei de azi este legată de porumb, plantă originară din Americi, care a ajuns în Europa după secolul al XVI-lea și s-a răspândit în spațiul românesc, după cum arată istoricii, mai ales în secolele XVII-XVIII. Înainte, o terciuri similare se făceau din mei, numite păsat. Porumbul, mai productiv și mai ieftin, a luat treptat locul meiului, iar mămăliga a devenit hrana de bază a țăranilor, mai ales în zonele de deal și de munte, unde grâul era mai greu de crescut.

Cum se prepară

Rețeta de bază este simplă: făină de porumb fiartă în apă cu sare, amestecată continuu. Proporțiile variază după gust. Pentru o mămăligă mai moale se folosesc, de obicei, circa patru părți de apă la o parte de mălai, iar pentru una mai tare, circa trei. Se fierbe în general 25-40 de minute, la foc potolit, într-un ceaun de fontă, tradițional, sau într-o oală cu fund gros. Se răstoarnă pe un fund de lemn sau pe un platou și se taie, clasic, cu ață.

Brânza și smântâna: cine ce pune

Aici apar diferențele regionale și, adesea, dezbaterile din familie:

*Brânza: telemeaua este cea mai răspândită, dar în zonele montane se folosește brânza de burduf, iar la unele rețete urda sau cașul proaspăt.

*Smântâna: de preferat grasă, de casă sau din comerț, pusă rece peste mămăliga fierbinte sau încălzită ușor.

*Variante înrudite: balmoșul, specific păstorilor din Carpați, în care mămăliga se fierbe cu smântână și brânză, și bulzul, cu brânză topită în mijlocul unei bile de mămăligă, copt pe jar.

Acompaniamentele variază: ou ochi, slănină prăjită, jumări, usturoi, murături sau, la unii, o ceapă tăiată pe lângă farfurie.

Cât de „sănătoasă” este?

Părerile specialiștilor în nutriție sunt nuanțate. Făina de porumb este în mod natural fără gluten, iar brânza aduce proteine și calciu. Pe de altă parte, smântâna grasă și brânza sărată cresc aportul de grăsimi saturate și sodiu, motiv pentru care persoanele cu hipertensiune sau cu colesterol ridicat sunt sfătuite să aibă măsură.

Valorile calorice diferă mult în funcție de porție și de tipul de brânză și smântână, așa că nu există o cifră unică valabilă pentru toate farfuriile.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News