În ce condiții se va termina pandemia de Covid-19. Ce spune Alexandru Rafila?

„În aceste trei săptămâni am observat că procentul persoanelor care se internează a variat între 0,5 şi 3 la sută – deci mai mic decât analiza făcută de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică – iar numărul de decese şi de persoane internate în secţiile de terapie intensivă a rămas scăzut”, a afirmat Alexandru Rafila duminică, în emisiunea Insider Politic difuzată de Prima TV.

Citește și: 23 ianuarie 2022: Peste 14.000 cazuri de COVID, raportate în România – bilanț parțial

Medicul precizează că această creştere rapidă a numărului de cazuri coroborată cu creşterea „discretă” a numărului deceselor şi cazurilor grave „ar putea să însemne, într-un fel, sfârşitul acestei pandemii, chiar dacă ne aflăm într-un val”.

Potrivit ministrului, România a ajuns la o rată de testare de aproape 100.000 de persoane zilnic, iar de săptămâna viitoare va exista o creştere a gradului de testare „substanţială”, care ar putea duce la realizarea a 150.000 de teste zilnic.

Rafila a explicat că de testele decontate de stat beneficiază persoanele care prezintă simptome ale bolii COVID sau persoane considerate contacţi direcţi ai unor persoane infectate.

Ministrul a reafirmat că în prezent în România circulă în paralel variantele virale Delta şi Omicron, estimând că aproximativ 25% dintre cazuri sunt infecţii cu varianta Delta, aceasta provocând şi cazuri mai grave.

Citește și: Care sunt simptomele Omicron, noua varianta de COVID-19

Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte şi cu un al şaselea val al pandemiei de COVID, Alexandru Rafila răspunde că în biologie nu există lucruri imposibile.

„Eu niciodată nu mă hazardez să spun că din punctul de vedere al biologiei lucrurile sunt imposibile. Biologia este foarte surprinzătoare, câteodată”, susţine medicul.

Rafila explică faptul că ar putea apărea o variantă virală mai patogenă, care să provoace cazuri mai grave de boală, dar care, probabil, ar avea o transmisibilitate mai mică decât în cazul Omicron.

sursa: stiripesurse.ro

Elevii din Sântimbru vor beneficia de 107 tablete cu acces la internet, pentru școala online: Licitația de peste 250.000 de lei, lansată în SEAP

Primăria comunei Sântimbru a lansat recent, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii TIC în domeniul e-educație, în unitățile de Învățământ din Comuna Sântimbru”. Valoarea totală estimată a achiziției este de 252.887,63 de lei, fără TVA.

Având în vedere situaţia pandemică creată de răspândirea coronavirusului SARS-Cov-2, încă de la începutul anului 2020, şi instituirea stării de urgenţă în întreagă ţară, s-a stabilit necesitatea desfăşurării activităţii educaţionale în mediul on-line, după posibilităţi.

Aceasta experienţă a scos la iveală multe lipsuri existente, constatându-se astfel că majoritatea elevilor nu dispun de dispozitivele adecvate pentru participarea la cursurile online.

Astfel, având în vedere situaţia actuală, Primăria Comunei Sântimbru doreşte dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente mobile din domeniul tehnologiei informaţiei de tipul tabletelor şcolare, precum şi a altor echipamente/dispozitive electronice, astfel încât orele de pregătire din timpul activităţilor să se poată desfăşura on-line, şi în condiţii de siguranţă.

În vederea facilitării accesului elevilor şi cadrelor didactice la facilităţile tehnice necesare continuării procesului educaţional şi în circumstanţele speciale create de evoluţia pandemiei cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, prin OUG nr. 144/2020, au fost create premisele pentru dotarea instituţiilor de învăţământ cu infrastructura tehnică necesară desfăşurării cursurilor în sistem on-line.

Echipamentele de tip IT sunt astfel necesare desfăşurării activităţilor didactice in mediul on-line, pentru a evita contactul direct al elevilor cu profesorii si cu ceilalţi elevi, precum şi pentru a preveni riscul de infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2, fapt care ar pune în pericol desfăşurarea în condiţii normale a tuturor activităţilor didactice necesare procesului de învăţământ.

Specificaţii tehnice:

Tehnologie Reţea – GSM | HSPA / LTE, va funcţiona în orice reţea publică de telefonie mobilă.
Husă protecţie – Dedicată, tip TPU, să ofere protecţie împotriva zgârieturilor şi şocurilor,margine care să protejeze ecranul, sa ofere funcţionalitatea tip stand (inel, pliere, etc.)
CPU – Quad-core 1.5 GHz, 64bit.
Memorie – 16GB interna, 2GB RAM

Cum justifică rușii cererea de retragere a trupelor NATO din România?

Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

„Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Tass, informează Mediafax.

Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul. Administraţia Vladimir Putin cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună și lipsită de fundament poziţia Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, „mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. „Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

„Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, subliniază MAE.

Ministerul Afacerilor Externe menționează că, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța consolidării flancului estic al NATO. „În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, potrivit MAE.

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre. Pe ordinea de zi a ședinței CSAT de miercuri, de la ora 13.00, sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO.

sursă: stiripesurse