Luna MARTIE sau MĂRȚIȘOR: Datini, tradiții și obiceiuri în prima lună a primăverii

Luna MARTIE sau MĂRȚIȘOR: Datini, tradiții și obiceiuri în prima lună a primăverii

În România, luna martie are denumirea populară Mărțișor. În luna martie (Mart) începe primăvara, vremea se încălzește treptat. Este o lună capricioasă, legendele spunând că Mart a luat câte o zi de la fiecare lună pentru a-și depăși toți frații.

Luna martie aduce în atenție sărbătoarea mărțișorului, cât și una dintre cele mai cunoscute legende ale tradiției românești, si anume: “Zilele babei Dochia” sau “Babele”. De altfel, în cultura modernă, luna martie este luna în care toate femeile sunt sărbătorite.

Citește și: Mesaje de 1 martie • Mesaje de Mărţişor • Mesaje de primăvară, SMS -uri, felicitări şi urări frumoase pe care le puteţi trimite odată cu venirea primăverii

Conform tradiției, zilele cuprinse între 1 și 9 martie sunt zilele Babei Dochia sau Babele. În aceste zile vremea este extrem de schimbătoare, datorită caracterului capricios al Babei Dochia. Există obiceiul conform căruia trebuie să ne alegem o zi din cele nouă pentru a ne reprezenta, se spune, astfel, că așa cum va fi vremea în acea zi, așa ne va fi și nouă norocul în anul repsectiv.

Dintre sărbătorile lunii martie, amintim:

Sfinții Mucenici, pe data de 9 martie;
Caii lui Sân Toader, pe data de 10 martie;
Blagoveștenia sau Buna Vestire, pe data de 25 martie.

Superstițiile lunii martie legate de vreme ne spun că, pe cât este de capricioasă, pe atât de bine prevede vremea în lunile următoare.

Astfel, iată câteva din superstițiile lunii martie legate de vreme:

Dacă în luna martie bat vânturi, atunci luna mai va fi frumoasă;
Dacă în luna martie tună și fulgeră, atunci anul va fi unul mănos;
Dacă în martie plouă mult, atunci toamna va fi una ploioasă;
Dacă cântă cucul în luna martie, atunci anul va fi unul bogat și rodnic, etc.

Se spune că Mart l-a poftit în ospeție pe fratele său mai mic, Prier (aprilie). Acesta, sfătuit de Florar (mai), și-a luat cu sine atât căruța, cât și sania și luntrea, știindu-l pe Mart pus pe șotii. Astfel, Prier a putut călători, în ciuda vremii schimbătoare. Mânios că i s-au zădărnicit planurile, Mart a jurat să se răzbune, trimițând bruma care să veștejească podoabele cu care se fălește Florar.

Citește și: Mărțișorul de 1 Martie – Origine și semnificație | Anul Nou la geto – daci

Ghioceii, primii vestitori ai primăverii, răsar devreme de sub stratul de zăpadă pentru a întâmpina noul anotimp. Albul lor curat semnifică puritate, dar și primul semn timid al vieții care renaște sub razele calde ale soarelui. Aceleași raze vor călăuzi mai apoi natura spre explozia culorilor și a formelor lumii vegetale. Românii cunosc și îndrăgesc această floare deosebit de gingașă și frumoasă.

Adesea, la începutul lui martie, buchetul de ghiocei însoțește mărțișorul. El reprezintă o tradiție românească ce datează din cele mai vechi timpuri. Firele – de lână, de ață, de mătase – alb și roșu sunt împletite împreună. Odinioară, de ele se atârna un ban de aur sau de argint, a cărui strălucire evoca lumina soarelui. Simbolistica mărțișorului cunoaște diverse interpretări, cea mai răspândită fiind bazată pe faptul că, în folclorul nostru, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primăvara este roșie, vara este verde, toamna este neagră, iar iarna este reprezentată prin culoarea albă. A dărui mărțișoare este un gest de dragoste, prietenie, respect și apreciere.

Primăvara începe, după unii, cu prima zi a lunii martie, după alții – când se sfârșesc zilele babei Dochia și anume la Alexii, 17 martie și durează până la Sf. Onofrei, 12 iunie. Alții pun ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun.

Citește și: Mesaje de 1 martie • Mesaje de Mărţişor • Mesaje de primăvară, SMS -uri, FELICITARI de 1 martie

În prima parte a lunii sunt zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei) și există o mulțime de povești despre aceste zile, ilustrând lupta dintre iarnă și primăvară, dintre întuneric și lumină. Martie mai este denumit și Germănar (Încolțitorul), natura începând să prindă viață și culoare. Legenda spune că atunci când seva primăverii a început să tulbure liniștea firii, Soarele – sătul de atâta iernat, a încercat să fugă spre miază-zi, spre căldură. Și ca să poată evada pe poarta cerului, a pus câte o babă pe cei nouă cai ai caleștii sale, știind că acestea sunt ”mai rele decât diavolul” și o să gonească caii de o să scoată sufletele din ei. Trecură astfel ca vântul de poarta Raiului, unde păzitorul ei – Sân Toader, înghețat de frigul iernii, a băgat de seamă prea târziu ce s-a întâmplat. Speriat, el a fugit în grajdurile cerului, a luat nouă bidivii puternici, a pus nouă moși să-i încalece și a pornit în urmărirea Soarelui.

Au căutat ei opt zile, dar i-au pierdut urma – căci babele afurisite mânau caii de se zdruncina cerul, lăsând să cadă pe Pământ ninsoare și viscol – prăpăd, nu alta, iar moșii, mai blânzi și mai domoli, nu se puteau pune cu ele… A noua zi însă, moșul Alexe i-a dat de urmă, și împreună cu ceilalți moși, au pornit să-l prindă pentru a-l obliga să meargă pe drumul lui ceresc, lăsat de Dumnezeu. Și-n ziua când au găsit Soarele, Pământul cu vietățile lui s-a trezit la viață. ”Și de aceea de la zilele Babei Dochia, cea mai strașnică babă, sunt nouă zile până la Sân Toader și de la Sân Toader – nouă zile până la Alexe – omul lui Dumnezeu și de la Alexe – nouă zile până la Buna-Vestire”. (Marcel Olinescu – ”Mitologia românească”).

Citește și: Cele mai frumoase felicitări și mesaje de primăvară pentru: prieteni, iubit(ă), fete, mame, colegi, profesori

Mărțișorul

Legenda spune că, pe când în munții noștri trăiau uriași, o femeie bătrână cu numele Dochia avea o fiică vitregă. Într-o iarnă cumplită, Dochia i-a dat fetei sale, pe care nu o prea avea la inimă, o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Pe cât fata o spăla mai tare, haina devenea mai neagră! Atunci a apărut un bărbat și a întrebat-o ce face. Ea i-a povestit ce i se întâmpla. Tânărul avea o putere magică și i-a oferit fetei o floare roșie și albă, după care a îndemnat-o să mai spele încă o dată veșmântul și apoi să se întoarcă acasă. Pânza a devenit albă ca neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să își creadă ochilor. Când a văzut floarea din părul fetei a întrebat-o: De unde o ai? Este încă iarnă! Bătrâna crezu că primăvara a revenit și a plecat cu turma pe munte.

Citește și:  Legenda Mărţişorului. Soarele a fost readus de un tânăr printr-o jertfă extraordinară

Pe parcursul călătoriei sale, și-a scos rând pe rând cele douăsprezece cojoace pe care le purta, până când nu a mai rămas nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea și totul începuse să înghețe. Când a ajuns în vârf, i s-a arătat tânărul numit Mărțișor care i-a spus: Vezi cât de rău este să stai în frig și umezeală, tu, cea care ți-ai obligat fiica să spele iarna hainele la râu? Apoi a dispărut. Fără alte veșminte cu care să se încălzească, Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

Obiceiul mărțișorului este o secvență a unui ritual de înnoire a timpului și anului, primăvara, la nașterea și moartea simbolică a Dochiei. După unele tradiții, firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul anului. De la români și aromâni, obiceiul mărțișorului a fost preluat și de alte popoare din centrul și sud-estul Europei. Acest simbol al primăverii și al revenirii la viață este purtat la vedere o săptămână sau două. El ne aduce optimism și credință.

Zilele Babei Dochia (1-9 martie)

Nu întâmplător Babele sunt în număr de 9, o cifră cu semnificații magice, des întâlnită în vechiul calendar lunar carpatin. Sărbătoarea Dochiei deschide în spiritualitatea populară, șirul unor bogate manifestări ce sunt departajate de câte 9 zile (Mucenicii, Alexiile, Blagovestenia). Cea mai strașnică și mai capricioasă dintre Babe este Baba Dochia, care stă la cumpăna dintre iarnă și vară, dintre anul vechi și anul nou. Vremea capricioasă din această perioadă este pusă pe seama caracterului Babei Dochia, iar dacă se încălzește treptat se spune că ”Baba Dochia își leapădă cojoacele”. Fiecare cojoc este luat de celelalte babe numite după zilele săptămânii: Lunica, Martica, Marcuriana, Joița, Virița, Sitița și Domnica. Primele 3 zile ale lui martie se mai numesc ”baba de primăvară” (1 martie), ”baba de vară” (2 martie) și ”baba de toamnă” (3 martie) și se spune că așa cum vor fi aceste zile, așa vor fi și cele trei anotimpuri. Ultima zi a Babelor,9 martie, se suprapune peste o mare sărbătoare creștină: cei 40 de mucenici de la Sevastia. Pe 9 martie își serbează ziua numelui persoanele care nu au patroni printre sfinții din calendar.

Citește și: MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii. Urări, felicitări, SMS-uri pentru femeile din viața voastră: mame, iubite, colege sau profesoare

Mucenicii și focul viu

De mucenici, pe 9 martie (echinocțiul de primăvară și începutul anului agrar în calendarul iulian), focurile simbolizează arderea iernii și renașterea primăverii. Prin acest ritual magic (practicat în Banat, Crișana, Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei), se dorea sprijinirea Soarelui în depășirea momentului critic al echilibrului perfect între lumină și întuneric. În curți și grădini se strângeau gunoaiele grajdurilor, uscăturile grădinii și se aprindea focul cu ele. În Transilvania era obiceiul ca tinerii să sară peste foc pentru a li se îmbiba hainele cu fum, acesta având rol de purificare. În alte zone, chiar și vitele erau trecute prin foc să fie apărate de boli. După cum erau flăcările și direcția fumului, se făceau diferite previziuni asupra vremii.

Săptămâna Cailor lui Sân Toader

Herghelia era formată din opt cai cu chip de flăcăi, care aveau coada ascunsă în ițari și copitele ascunse în opinci. Cine este însă, acest Sfânt Toader, care conduce o astfel de ceată înfricoșătoare? Se pare că el ar reprezenta o divinitate agrară cu însușiri de cal năzdrăvan, iar sărbătoarea sa avea loc în preajma primelor semne de primăvară. Sân Toader ar fi paznicul ceresc al Soarelui, iar legenda evocă o goană mitică în timpul căreia Soarele a încercat să fugă la miazăzi, fiind în cele din urmă, întors de către sfânt. Despre caii lui Sân Toader se credea că intră prin casele cu șezători și iau fetele la joc, zboară cu ele, le lovesc cu copitele etc. Caii lui Sân Toader constituiau elementul de ordine premergător Postului Mare, fiind cei care puneau capăt petrecerilor și șezătorilor.

Alexiile

O legendă povestește că, deoarece omul avea mult de suferit din cauza insectelor, Dumnezeu le-a adunat pe toate și le-a închis într-o cutie și l-a chemat pe Alexie s-o arunce în apa mării. Ajuns la destinație, Alexie nu a putut rezista curiozității și a deschis cufărul, astfel încât toate acestea s-au răspândit din nou pe Pământ. Pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, Alexie a fost transformat în cocostârc și pedepsit să adune, între 17 martie și 14 septembrie, insectele împrăștiate. Legenda conține și un sâmbure de adevăr căci în preajma acestei zile este perioada întoarcerii berzelor și cocostârcilor. Pescarii susțin că Sfântul Alexie este cel care aduce peștii din adâncurile unde au iernat, la suprafața apelor. Ei țin post toată ziua, iar seara chefuiesc în cinstea sfântului, pentru a avea noroc la pescuit. Există credința că, dacă mănânci un peștișor crud în această zi, vei avea juvelnicul plin tot anul.

Obiceiuri de Buna Vestire sau Blagovestenie

SărbătoareaBlagovestenie (25 martie), situatăîn imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, cândîncep să vină primele păsări călătoare, cunoscutăși sub denumirea de Ziua cucului, coincide cu sărbătoarea Buna Vestire din calendarul bisericesc, zi în care conform tradiției creștine Maica Domnului a fost vestită, prin Arhanghelul Gavril, că va naște pe Fiul Domnului, Iisus Hristos.

Această zi, în care oamenii societățiitradiționale bucovinene sărbătoreau o pasăre (cucul), este o reminiscenta a unui vechi calendar popular, probabil lunar, deoarece ea este separată prin 9 zile de sărbătoarea ce o precede, Alexiile.

Blagovestenia oferea oamenilor prilejul pentru prognozarea timpului calendaristic, pentru practicarea unor ritualuri de îndepărtare a forțelor malefice, de divinațieși de prognozare a duratei vieții.

Se credea căîn această zi nu este bine să umbli flămând și fără de bani asupra ta. Pentru a întâmpina sosirea cucului, oamenii se pregăteau, din timp, cu bani. În momentul în care auzeau cucul cântând, ei aruncau banii în direcția din care se auzea cânteculși rosteau versuri pe un ton interogativ, numărând glasurile cucului, deoarece se considera ca fiecare „glas” corespunde unui an de viață. Dacă pasărea îi cânta cuiva din față, era semn îmbucurător, semn că toată vara îi va merge bine, dar dacă pasărea cânta din spate sau lateral-stânga, atunci semnul era potrivnic pentru cel care îl asculta.

Se urmărea cu multăatenție locul unde cânta prima dată cucul iar creanga pe care a stat el se tăiași se punea în lăutoarea fetelor, pentru a fi îndrăgite de flăcăiașa cum cucul era îndrăgit de cătretoți oamenii. În unele sate se obișnuia să se vâneze cucul de Blagoveștenie, capul acestuia fiind conservat în sare pentru ca mai apoi să fie purtat de fete în sân, la hore. Tinerele credeau că vor fi invitate, astfel, des la joc și repetau mereu în gând: „Cum nu stă cucul în loc, /Așa să nu stau eu în joc”.

Citește și: Mesaje de 1 martie • Mesaje de Mărţişor • Mesaje de primăvară, SMS -uri, felicitări şi urări frumoase pe care le puteţi trimite odată cu venirea primăverii

În această zi se scoteau și stupii de la iernat. Aceștia erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.

De Blagovestenie nu se puneau cloștile pe ouă, obicei păstratși astăzi, se opreau morile de apă iar oamenii nu aveau voie să se certe. Femeile aprindeau focuri în fața casei, punândalături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngeriipăzitori să vină să se încălzeascăși să-și potolească setea.

Ziua de Blagovestenie era și un important moment pentru prognozarea vremii, pentru eșalonarea muncilor agricole de primăvară. Și tot acum ciobanii se urcau pe stogurile de fân și amenințau iarna cu topoarele, crezând căîn felul acesta primăvara va sosi mai repede.

Importanța sărbătorii este marcatăși de sacrificiul peștelui care se consuma ritual, indiferent dacă ziua era de post sau de dulce.

Riturile săvârșiteîn această zi se mai întâlnesc în unele sate izolate din zona montană, unde oamenii continuă să considere căîn acest mod natura este readusă la viață, se intra din plin în sezonul lucrărilor agricole de primăvarăși se pregătește noul an pastoral.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători

Citește și: MESAJE DE ANUL NOU. Idei de SMS-uri, urări şi felicitări pe care le puteţi trimite celor dragi de Revelion

Citește și: Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI