Lucian Blaga şi „marea de clorofilă”

Anul 1944, orizonturi mai puţin optimiste şi un an de frământări sociale şi politice, an de răscruce în istoria ţării noastre. În acest an, la începutul lui aprilie în familia Blaga se simte presiunea tăvălugului ce se apropie de Sibiu, se ia o decizie, refugierea din calea zvâcnirilor războiului, la Căpâlna pe Valea Sebeşului. Aici va fi găzduit în casa prietenului său preotul Vasile Dobre, fost coleg la Institutul Teologic din Sibiu, invitat fiind de fiica acestuia, Elisabeta Dobre (Puşa) care îi era studentă profesorului Blaga. La Căpâlna pătrunde în satul tipic românesc, aici descoperă „marea de clorofilă”, izvorul creaţiei, în care „viaţa izbucneşte în mine ca un murmur năvalnic de ape”.
Aici, în timpul unei plimbări, intră într-o moară veche, care aprinde o scânteie, o piesă „Arca lui Noe”. În această piesă „anume oameni din cătun care îmi stătuseră model, pentru personajele din piesă”, desigur că zona atât de pitorească a făcut posibilă localizarea piesei în aceste locuri, iar câteva din toponime au intrat în piesă.
Deseori, în momentele încărcate, Lucian Blaga simţea nevoia să se reculeagă, mergea „la plimbare, pe râu în sus până la Cetăţuie”, cetatea dacică de la Căpâlna, de unde „soseam acasă abătut şi deveneam pentru ceasuri în şir ursuz şi monosilab”.
Şederea lui Blaga la Căpâlna a fost o ocazie unică şi în acelaşi timp o onoare în viaţa satului de a avea în sânul lui o asemenea personalitate, moment în care viaţa poetului şi filozofului se contopeşte cu ambianţa.
De fiecare dată când îmi vine în minte Blaga, mă simt onorat să merg pe urmele paşilor lui, atât pe uliţele satului cât şi pe dealuri sau la cetate pe unde şi-a purtat paşii. Regretul este că încă nu există în Căpâlna un loc unde toate aceste amintiri şi mărturii despre Blaga să devină o comoară de preţ a satului, un muzeu în care Blaga să-şi aibă locul lui aparte.
Acum, la jumătate de veac de la trecerea în nefiinţă a poetului, filozofului şi omului Blaga, cred că ar fi momentul să ne amintim mai mult de acest geniu al nostru.
Nicolae CRĂCIUN, Căpâlna

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI