Lucian Blaga şi „marea de clorofilă”
Anul 1944, orizonturi mai puţin optimiste şi un an de frământări sociale şi politice, an de răscruce în istoria ţării noastre. În acest an, la începutul lui aprilie în familia Blaga se simte presiunea tăvălugului ce se apropie de Sibiu, se ia o decizie, refugierea din calea zvâcnirilor războiului, la Căpâlna pe Valea Sebeşului. Aici va fi găzduit în casa prietenului său preotul Vasile Dobre, fost coleg la Institutul Teologic din Sibiu, invitat fiind de fiica acestuia, Elisabeta Dobre (Puşa) care îi era studentă profesorului Blaga. La Căpâlna pătrunde în satul tipic românesc, aici descoperă „marea de clorofilă”, izvorul creaţiei, în care „viaţa izbucneşte în mine ca un murmur năvalnic de ape”.
Aici, în timpul unei plimbări, intră într-o moară veche, care aprinde o scânteie, o piesă „Arca lui Noe”. În această piesă „anume oameni din cătun care îmi stătuseră model, pentru personajele din piesă”, desigur că zona atât de pitorească a făcut posibilă localizarea piesei în aceste locuri, iar câteva din toponime au intrat în piesă.
Deseori, în momentele încărcate, Lucian Blaga simţea nevoia să se reculeagă, mergea „la plimbare, pe râu în sus până la Cetăţuie”, cetatea dacică de la Căpâlna, de unde „soseam acasă abătut şi deveneam pentru ceasuri în şir ursuz şi monosilab”.
Şederea lui Blaga la Căpâlna a fost o ocazie unică şi în acelaşi timp o onoare în viaţa satului de a avea în sânul lui o asemenea personalitate, moment în care viaţa poetului şi filozofului se contopeşte cu ambianţa.
De fiecare dată când îmi vine în minte Blaga, mă simt onorat să merg pe urmele paşilor lui, atât pe uliţele satului cât şi pe dealuri sau la cetate pe unde şi-a purtat paşii. Regretul este că încă nu există în Căpâlna un loc unde toate aceste amintiri şi mărturii despre Blaga să devină o comoară de preţ a satului, un muzeu în care Blaga să-şi aibă locul lui aparte.
Acum, la jumătate de veac de la trecerea în nefiinţă a poetului, filozofului şi omului Blaga, cred că ar fi momentul să ne amintim mai mult de acest geniu al nostru.
Nicolae CRĂCIUN, Căpâlna
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Societate
13 mai: Sfânta Glicheria. Povestea muceniței aruncată la fiare sălbatice, pentru că a refuzat să aducă jertfe idolului lui Zeus. Din moaștele ei a izvorât mir tămăduitor, care vindeca toate bolile
13 mai: Sfânta Glicheria. Povestea muceniței aruncată la fiare sălbatice, pentru că a refuzat să aducă jertfe idolului lui Zeus. Din moaștele ei a izvorât mir tămăduitor, care vindeca toate bolile Creștinii ortodocși o prăznuiesc în fiecare an, la 13 mai, pe Sfânta muceniță Glicheria. Fiica unui guvernator roman, Sfânta Glicheria a trăit în secolul […]
12 mai – Ziua internațională a asistenților medicali Ziua internațională a asistenților medicali este celebrată, la 12 mai, în întreaga lume. Această zi este sărbătorită pe parcursul unei săptămâni, în multe țări, precum Australia, Statele Unite, Canada etc, denumită „National Nurses Week”. Asociațiile naționale ale asistenților au un rol important în informarea, consilierea, încurajarea și […]
Dan Chindriș, consultant în turism: Cetățenii din Alba Iulia, cei mai consecvenți și eficienți susținători și promotori ai turismului local
Dan Chindriș, consultant în turism: Cetățenii din Alba Iulia, cei mai consecvenți și eficienți susținători și promotori ai turismului local Cu toate că poate părea greu de crezut, cel mai consecvent și eficient susțînător și promotor al turismului local de până acum a fost chiar populația Municipiului Alba Iulia. Contrar așteptărilor, cei care adus un […]