Rămâi conectat

Ştirea zilei

LIVE VIDEO| Aniversarea a 422 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

Publicat

în

LIVE VIDEO| Aniversarea a 422 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

Astăzi, 1 noiembrie, la statuia lui Mihai Viteazul din Cetatea Alba Carolina are loc o ceremonie pentru comemorarea intrării triumfale a marelui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia.

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

Electrica Furnizare Discount

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembriemihai-viteazul-erou-national-sau-aventurier 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic.

În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese fericitul eveniment. Mihai Viteazul, prin opera sa politică, devenise deja un laitmotiv pentru întreaga societate românească. Bălcescu a editat volumul în contextul revoluției de la 1848, pentru a sublinia relevața dorințelor naționale și de a-i însufleți pe toți cei care doreau eminaciparea românilor.

“Într-aceea, Mihai-Vodă, ridicându-și tabăra de la Sibiu, înaintă cu încetul spre Alba-Iulia. Prin toate orașele pe unde trecu în cale, locuitorii alerga înainte-i cu daruri, slobozind puști în semn de veselie și primindu-l cu mare dragoste și entuziasm. Apropiindu-se de Alba, locuitorii orașului și ai județului îl întâmpinară cale de o leugă (2200 de metri) înainte cu multă cinste și daruri. În capul lor era episcopul catolic Dimitrie Naprasdi, încunjurat de tot clerul său.

El felicită în numele poporului pe domn de sosirea sa, urându-i tot felul de fericiri, o domnie vecinică asupra țării Ardealului, ce el dobândise cu sabia, o viață îndelungată și izbânzi multe, care să se adaoge unile peste altele. În aceeași zi, luni 1 noiemvrie, Mihai-Vodă intră cu mare pompă în capitala Ardealului. Dorința ce adesea avea d-a face întipărire popoarelor printr-o strălucită priveliște, adăogându-se la vesela îmbătare a unei izbânzi de atâta vreme dorită, făcu pe Mihai de puse în această intrare triumfală o podoabă neauzită în părțile noastre.

1391637_432555273517173_2041194950_nIntrarea s-a făcut prin poarta Sf. George. De la această poartă până la palatul domnesc, sta înșirați ostașii de ambe părțile uliței în mai multe rânduri, în dosul cărora se grămădise mii de mii de popor. Înainte venea episcopul și clerul său, isnafurile (corporațiile) orașului, apoi o bandă de muzică ce se compunea de opt trâmbițe, care cu multă armonie modula sonurile lor, de atâtea tobe de oțel pre obiceiul turcesc, de un bun număr de flaute și flașnete. În urma acestei orchestre, venea Mihai, călare pe un măreț cal alb. Opt paji învestiți cu mare eleganță încunjura calul domnului. Înaintea lui opt seizi(grăjdar domnesc) duceau de frâu opt cai acoperiți cu șele prețioase, lucrate cu aur și argint, și împodobiți cu pene mari.

Mihai purta pe cap un calpac unguresc împodobit cu o egretă neagră de pene de erodiu legate cu aur; o manta lungă albă de mătase țesută cu fir, având pe de lături țesuți vulturi de fir; tunică albă de aceeași materie, lungi ciorapi de mătase albi, garnisiți cu pietre scumpe și botine de saftian galben; de brâu atârna o pală de Taban împodobită cu aur și rubine. O ceată de zece lăutari țigani urma îndată după domn, cântând imnuri naționale. Apoi venea o mulțime de boieri și ofițeri străluciți, toți călări, și o numeroasă trupă de soldați.

Lângă domn se ducea steagurile lui Andrei Bathori luate în bătălie. Ele era desfăcute și plecate spre pământ, spre semn că Ardealul e supus. Astfel, în mijlocul concertului trâmbițelor, tobelor și altor instrumente, la sunetul clopotelor și vuietul tunurilor, la care se unea strigările de bucurie ale poporului, intră Mihai în capitala Ardealului și trase la palatul domnesc.”

Publicitate

Ştirea zilei

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Publicat

în

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Actorul şi regizorul George Clooney a declarat, într-un interviu publicat vineri de The Guardian, că a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă.

Era vorba despre o reclamă pentru o companie aeriană. „Mi-au fost oferiţi 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă pentru o reclamă la o companie aeriană, dar am vorbit cu Amal (soţia lui, n.r.) şi am zis că nu merită”.

Electrica Furnizare Discount

Clooney s-a căsătorit în 2014 cu avocata pentru drepturile omului Amal Alamuddin. Actorul, premiat cu Oscar pentru rolul secundar din „Syriana” şi ca producător pentru „Argo”, a spus că acea companie aeriană este asociată „unei ţări care, deşi este un aliat, este uneori îndoielnică, aşa că m-am gândit: ”Dacă îmi răpeşte un minut de somn, nu merită”.

George Clooney a acordat interviul în campania de promovare a celui mai nou film regizat de el, „The Tender Bar”, în care nu joacă. Protagonist este Ben Affleck, iar din distribuţie fac parte Daniel Ranieri şi Tye Sheridan. Filmul spune povestea unui băiat din Long Island, care creşte având ca figură paternă pe cea a unchiului lui, patron al unui bar.

El a mai dezvăluit că va juca în Australia alături de Julia Roberts în „Ticket to Paradise”, regizat de Ol Parker, şi va filma apoi în Regatul Unit împreună cu Brad Pitt. Titlul acestui proiect nu a fost încă anunţat.

Clooney, care nu a mai jucat de la „The Midnight Sky”, pe care l-a regizat, a declarat pentru The Guardian: „În general, nu sunt atât de multe rolul bune – şi nu trebuie să joc. Am avut discuţia asta cu soţia mea când am împlinit 60 de ani, vara aceasta. Am spus: «Amândoi iubim ceea ce facem, dar trebuie să ne asigurăm că nu ne implicăm prosteşte». Aşadar, în parte ne asigurăm că ne trăim vieţile”.

Drama „The Tender Bar” va avea premiera în cinematografele din New York şi Los Angeles, dar şi cele britanie, pe 17 decembrie, înainte de a fi lansată la nivel nord-american, pe 22 decembrie. Lungmetrajul va fi disponibil, din 7 ianuarie, pe Amazon Prime Video.

Citește mai mult

Ştirea zilei

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Publicat

în

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Europol – agenţia Uniunii Europene pentru combaterea criminalităţii – a publicat vineri lista celor mai căutaţi 62 de infractori, sub titlul „Ascunşi la vedere”, relatează dpa, citată de Agerpres.

Pe listă figurează 61 de bărbaţi şi o singură femeie. Cei urmăriţi sunt suspecţi sau condamnaţi pentru fraude, trafic de droguri, jafuri şi omoruri. Printre aceştia se află şi un cetăţean român. Unii au reuşit să se sustragă executării unor pedepse mari cu închisoarea.

Electrica Furnizare Discount

Conform dpa, cel mai celebru nume de pe listă este probabil austriacul Jan Marsalek, 41 de ani, fost director general al agenţiei de plăţi Wirecard din Germania, „foarte suspect de comiterea de fraude comerciale în grup organizat, un caz deosebit de grav de delapidare şi alte infracţiuni economice şi împotriva proprietăţii”, arată Europol.

Profilele celor căutaţi sunt accesibile public pe o pagină de internet dedicată special, eumostwanted.eu. Conform acesteia, cetăţeanul român Miluţ-Liviu Ciucheş, în vârstă de 28 de ani, este căutat pentru infracţiuni, inclusiv violente şi în grup, comise în Irlanda. Europol trimite şi la pagina publicată despre acesta de poliţia română, politiaromana.ro/ro/most-wanted/ciuches-milut-liviu.

Pentru unii dintre cei căutaţi se oferă şi recompense. De exemplu, pentru informaţii despre germanul Norman Volker Franz, condamnat la închisoare pe viaţă pentru două omoruri, Europol ar plăti 25.000 de euro.

Agenţia poliţienească europeană consideră că mulţi dintre cei căutaţi desfăşoară activităţi care nu dau nimic de bănuit, undeva în lume, şi intră în relaţii normale cu oameni care nu îi suspectează de nimic – de unde şi titlul listei de anul acesta.

Europol a început să publice astfel de liste din 2016 şi a reuşit să aresteze 110 infractori, dintre care în 41 de cazuri s-a pornit de la informaţii trimise prin site-ul web respectiv.

Între cei mai „bine” cotați infractori se află o singură femeie, din Alba Iulia, pentru ce este „vânată”:

Data nașterii: 27-11-1988

Cetățenie: ROMANIA

Domiciliat în: Alba Iulia, jud. ALBA, ROMANIA

Motivul: mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea

Fapta: trafic de persoane

Detalii
Este condamnata la 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional nestructurat, trafic de persoane si proxenetism.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Publicat

în

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Un nou studiu realizat în Marea Britanie arată că vaccinurile anti-Covid dezvoltate de Pfizer/BioNtech și Moderna sunt cele mai eficiente după administrarea ”booster-ului”, generând cel mai puternic impact asupra stimulării nivelurilor de anticorpi. A treia doză a fost administrată la 10-12 săptămâni după cea de-a doua.

Ambele vaccinuri folosesc tehnologia ARN mesager.

Electrica Furnizare Discount

Studiul ”COV-Boost” a fost deja menţionat de oficialii britanici atunci când au anunţat că serurile Pfizer şi Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel (”booster”) în această ţară, însă datele medicale aflate la baza acestei decizii au devenit disponibile abia joi seară.

Autorii studiului au descoperit că şase dintre cele şapte seruri ”booster” care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările iniţiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele şapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.

”A treia doză va fi eficientă pentru multe dintre vaccinurile pe care le-am testat şi în multe combinaţii diferite”, a declarat Saul Faust, profesor de imunologie la Universitatea Southampton şi coordonator al studiului.

Studiul a descoperit că o doză întreagă sau înjumătăţită de vaccin Pfizer sau una întreagă de Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât şi pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanţii au fost vaccinaţi iniţial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.

”Toate cele patru scheme de vaccinare folosite pe scară largă în Marea Britanie au dus în general la niveluri similare de imunitate şi sunt, cel mai probabil, la fel de eficiente”, a precizat Eleanor Riley, profesoară de imunologie la Universitatea Edinburgh. Ea a mai spus că ipoteza privind o modificare a politicii referitoare la intervalul de administrare a dozelor ”booster” este sprijinită de datele medicale obţinute din acest studiu.

”Aceste date sprijină decizia adoptată de JCVI (Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare) mai devreme în această săptămână pentru a reduce la trei luni intervalul de administrare a dozei ‘booster’ după vaccinarea cu doza a doua”, a precizat Eleanor Riley.

Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson şi Curevac au fost administrate sub forma unor doze ”booster”, aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite iniţial, deşi într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele ”booster” ale vaccinurilor Pfizer şi Moderna, au precizat autorii studiului. În schimb, deşi vaccinul Valneva a crescut numărul anticorpilor la persoane vaccinate iniţial cu AstraZeneca, acest ser nu a generat un efect de stimulare la persoanele inoculate iniţial cu serul Pfizer.

Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eşantioane din această cercetare specialiştilor de la Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii cu scopul de a obţine date medicale despre această variantă care stârneşte îngrijorări la nivel mondial.

Studiul britanic a descoperit că dozele ”booster” contribuie şi la generarea unei reacţii imunitare mai ample cu ajutorul celulelor T împotriva variantelor Beta şi Delta, iar acest detaliu ar putea juca un rol cheie în protecţia pe termen lung împotriva maladiei COVID-19.

Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea iniţială la SARS-CoV-2 modelează reacţia imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacţie imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât şi Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare.

sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare