Liderul confecţiilor sport şi casual din România
Societatea comercială Arieşul Conf Baia de Arieş a fost înfiinţată în anul 1978 pentru a da de lucru moţilor, în special soţiilor de mineri din zonă, care, iată, acum după lichidarea mineritului aurifer au devenit capii de familie în privinţa locurilor de muncă. În anul 1993 firma s-a privatizat prin metoda MEBO şi s-a transformat în societate pe acţiuni cu capital intregral privat. Au urmat ani grei de muncă şi de investiţii masive, care, practic, au schimbat radical dotarea tehnică şi tehnologiile de fabricaţie. Compania are un manager şi un director întreprinzător de excepţie, în persoana d-lui ing. Dorel Burlan, omul a cărui viaţă se confundă practic cu cea a fabricii din Baia de Arieş. Sub conducerea lui s-a reuşit dotarea cu echipamente, utilaje şi soft-uri de ultimă generaţie cum sunt maşinile de cusut Durkopp, Necchi şi Juki, maşină de termocolat Kanneigeisser, maşină de croit automată Vectrafashion, maşină de brodat ZSK, proiectare asistată pe calculator Lectra şi Geminicad. Practic, întreg procesul de fabricaţie, de la proiectare şi până la finisare este automatizat. Cu toate acestea, în cadrul unităţii lucrează 350 de angajaţi, în special femei, pentru care un loc de muncă aici este o adevărată mană cerească.
Societatea realizează o gamă variată de produse, în special sport şi pentru tineret, din care circa 95 la sută pentru export. Reprezentative pentru firmă sunt scurtele şi jachetele, pe strat termoizolant sau simple, produsele cu puf de gâscă, din ţesături cu membrană impermeabilă şi cusături termolipite, costume de ski, jachete pentru motociclişti, pantaloni scurţi şi bermude, cămăşi şi rochii. Aceste produse şi multe altele pot fi achiziţionate şi din Magazinul de prezentare şi desfacere de la sediul firmei din Baia de Arieş.
Calitatea produselor, promptitudinea şi seriozitatea în relaţiile cu partenerii străini, dar mai ales respectarea cerinţelor şi exigenţelor clienţilor au impus Conf Arieşul ca numărul unu în Topul Afacerilor din România şi în topurile judeţene organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Alba.
Principalii clienţi ai SC Conf Baia de Arieş sunt firme de renume din Europa şi din lume, aşa cum sunt Benetton, D&G, Moncler, Brema, Spidi, Marc Cain, Dainese, Marella, Maxmara, Campagnolo şi altele.
Dacă doriţi să fiţi mereu bine îmbrăcaţi, descoperiţi la Baia de Arieş un partener de încredere, cu o bogată experienţă şi înalt profesionalism. (C.G.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni”
Opt motocicliști italieni au descoperit Alba Iulia din întâmplare și au decis să își prelungească șederea după ce au aflat ce ascunde Cetatea Alba Carolina și județul Alba: „Cu siguranță vom reveni” Un grup format din opt italieni pasionați de motociclete, aflați într-un tur al României, având ca obiectiv vizitarea celor mai impresionante castele și […]
Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet
Urmărire ca în filme la Unirea: Tânăr fără permis, prins după ce a ignorat semnalul polițiștilor. Un bărbat i-a încredințat mașina, deși știa că nu are carnet Un tânăr de 20 de ani, din județul Sălaj, este cercetat de polițiști după ce a fost prins conducând fără permis un autoturism în localitatea Unirea. Incidentul a […]
FOTO | Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986
Alba Iulia și „eticheta refuzat la export”: Cum se degrada untul în depozite, în timp ce magazinele erau goale, în anul 1986 Puține expresii prezintă mai bine paradoxurile economiei din perioada comunistă decât celebra sintagmă „refuzat la export”. Pentru o mare parte dintre românii care au trăit în anii ’80, produsele considerate „refuzate la export” […]









