Lecții întru reforma justiției, la Alba Iulia. Curtea de Apel a reușit să aducă, în premieră, Eurocad în “cealaltă capitală”

Curtea de Apel Alba Iulia este una dintre cele mai bine văzute instanțe din țară. Un argument în acest sens organizarea, în colaborare cu instituții percum CSM, INM, Ministerul Justitiei a unor conferințe nationale și internaționale la care participă constant profesioniști de prestigiu din domeniul judiciar.

 

Un astfel de exemplu este cea de a VIII-a Conferinţă EuRoQuod – Reţeaua naţională a judecătorilor coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene – organizată zilele trecute la Alba Iulia Curtea de Apel împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat judecători din întreaga ţară și specialiști de top precum profesor dr. Camelia Toader – judecător și preşedinte de cameră la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, desemnată din partea României; dr.Gabriela Florescu – judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi formator I.N.M.; Horaţiu Răzvan Radu – subsecretar de stat și Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene; Asztalos Csaba – preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi formator I.N.M.

 

Efortul celor de la Curtea de Apel Alba Iulia, care au reușit, pentru prima dată, să aducă din capitală în provincie această importantă conferință anuală, a fost recompensat de aprecierile participanților. Au găsit în “cealaltă capitală” atmosfera optimă pentru un astfel de eveniment. Rolul reţelei EuRoQuod și respectiv a conferinței organizate la Alba Iulia este de a contribui la formarea şi perfecţionarea judecătorilor din România în materia dreptului Uniunii Europene astfel încât să faciliteze interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene atunci când este cazul în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. De asemenea, este important de știut că membrii EuRoQuod sunt judecători desemnaţi pe bază de voluntariat, care manifestă un interes deosebit pentru dreptul UE, sunt dornici să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele în domeniu şi să transmită colegilor din experienţa acumulată, fără a fi degrevaţi de o parte din celelalte atribuţii şi fără a beneficia de vreun avantaj salarial.

 

“Este prima ediție Eurocad care se desfășoară în afara sediului INM din București și consider binevenit acest lucru. Observ un număr mare de participanți, un interes crescut din partea judecătorilor și chiar din partea presei, a comunității”, a spus apreciativ judecătorul Camelia Toader, reprezentantul României la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene.

 

La ultima conferință de presă organizată vineri, în contextul prezenței la conferința de la Alba Iulia a unor invitați de calibru, au participat judecătorul Camelia Toader – reprezentantul României la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, Gabriela Florescu – judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi formator I.N.M și din partea gazdei, Aurelian Gheorghe Mocan, vicepreședinte Curtea de Apel Alba Iulia.

 

Atmosfera a fost una atipică, în primul rând pentru că persoanele aflate în astfel poziții nu participă, decât foarte rar, la conferințe de presă. Și asta se simte. Ambele doamne judecător au fost foarte deschise și au răspuns cu răbdare tuturor întrebărilor adrsate de jurnaliști. Am avut astfel ocazia să vedem cum arată și se comportă profesioniști de carieră în acest domeniu complicat al justiției, nutrind și mai mult speranța că numărul lor este în creștere, iar impactul tot mai mare.

 

Am aflat de la doamna Camelia Toader, preşedinte de cameră la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, că este judecător de la vârsta de 23 de ani și că a umat “o carieră tipică pentru un jurist care și-a dorit să împartă dreptatea.” Că șansa i-a surâs în 2006 și a putut să participe la la procedura națională în urma căreia a fost desemnată să reprezinte România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 

Considerând că educarea populației cu privire la legislația și instituțiile UE, doamna Camelia Toader a explicat contextul în care au fost create câteva instituții fundamentale ale Europei.

Consiliul Europei și Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt două organisme care au luat ființă după cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui consecințe au traumatizat Europa și lumea întreagă. S-a constatat și s-a ajuns la un acord asupra faptului că era nevoie de o legislație care să evite stări beligerante între state.

 

De asemenea, judecătorul a vorbit despre rolul și atribuțiile Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde își desfășoară activitatea ca preşedinte de cameră.

În primul rând este organul UE cu sediul la Luxemburg care asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor adoptate sub egida Uniunii Europene. Verifică dacă un stat se află în situația de a fi sancționat, cum sunt situațiile de infrigement și menține un dialog cu judecătorii naționali.

 

Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele din circumscripţia teritorială, din rândul cărora se remarcă Tribunalul Sibiu, au fost active în această problematică, fiind transmise către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene 19 sesizări preliminare, la nivelul întregii țări numărul acestora depășind suta.

 

Un alt mesaj european transmis de doamna judecător Camelia Toader a fost că este important ca judecătorii români să-și îmbunătățească comunicarea cu publicul, pentru educarea sa în sensul înțelegerii mai corecte a actului de justiție.

 

“De la un timp, Justiția, și mă refer aici la judecători, a decis să iasă din biroul său de lucru pentru a comunica mai bine cu opinia publică atunci când hotărârile judecătorești nu sunt suficient de grăitoare”, a mai spus judecătorul Camelia Toader.

 

“După intrarea în Uniunea Europeana, legislaţia românească trebuie să fie conformă cu legislaţia europeană consfinţită în tratate. Conform Constituţiei şi Tratatului de aderare la U.E. instanţa română este cea care va trebui să decidă dacă prevederile din legea română sunt conforme cu Tratatul şi celelalte reglementări U.E.. Pentru aceasta, atunci când este sesizată cu un caz în care este pusă în discuţie conformitatea legii române cu dreptul U.E., instanţa va trebui să pronunţe o soluţie în care se va sprijini pe interpretarea unei norme de drept U.E. Instanţa poate interpreta norma U.E. singură, pe baza propriei cercetări sau poate să considere că are nevoie de ajutorul de interpretare al Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În această situaţie, va suspenda judecata cauzei şi va adresa C.J.U.E. o întrebare preliminară, în care va solicita interpretarea normei respective, în contextul prevederilor naţionale analizate. Interpretarea dată de Curte normei în hotărârea preliminară pe care o va pronunţa va fi obligatorie pentru toate instanţele din U.E. dar soluţia pe fond în cazul de la care a pornit trimiterea va fi pronunţată de instanţa naţională.

Mai multe cazuri de interes pentru cetăţenii români au fost soluţionate în acest mod în ultimii ani, cele mai cunoscute, care au determinat şi modificarea legislaţiei naţionale declarată în instanţă neconformă cu dreptul UE fiind cele privind taxa de primă înmatriculare, taxa de poluare, clauzele abuzive în contractele bancare, fiscalitate etc”, se precizează într-un material semnat de Aurelian Gheorghe Mocan, vicepreședinte Curtea de Apel Alba Iulia și Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al instituției.

Bogdan Presecan

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---