Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, 13 noiembrie. Obiceiuri şi zilele cu dezlegare la peşte

Lăsata Secului are loc pe 13 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştilor, începe anul acesta pe 14 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă.

Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie. În postul Crăciunului este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este miercuri, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei.

Ritualuri pentru recolte bogate

La începutul postului, în satele din Bărăgan, încă se mai ţine cont de practicile păstrate din moşi-strămoşi. Se realizează şi ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului. Conform specialiştilor de la Centrul pentru Conservarea Tradiţiilor Ialomiţa, un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului, pe 14 noiembrie, trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Se crede că practicând acest obicei vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.

Găină friptă, sarmale şi vin

În ziua de Lăsata secului, gospodarii din Bărăgan mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. “În Bărăgan, de Lăsatul Secului, finii vin la naşi fără a fi chemaţi, cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin. Ei îşi cer iertare pentru greşelile de peste an, iar naşul, după ce îi iartă, întinde masă bogată unde se cântă şi se petrece până spre ziuă.

La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală”, spune părintele Paul Tudorache, preot paroh la biserica Sf. Cuvioasă Parascheva din Călăraşi. În realitate, spune preotul, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor şi pornirilor trupeşi. “Este egal cu zero dacă vom ţine post, dar vom continua să fim cuprinşi de mânie, ură, invidie, lăcomie”, explică preotul.

Nu se coase, nu se dau bani cu împrumut

“Femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine cele 40 de zile de post, de lăsatul secului, gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le pun pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din casa respectivă să renunţe la post. În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor: nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în casa unde se împlineşte tradiţia.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---